Regulamentul (CEE) nr. 3446/90 al Comisiei din 27 noiembrie 1990 de stabilire a normelor de acordare a ajutoarelor pentru depozitarea privată în sectorul cărnii de oaie și de capră

Articolul 1

Acordarea ajutoarelor pentru depozitarea privată, prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 3013/89, depinde de îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezentul regulament. TITLUL I DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 2

(1) Contractul de depozitare privată a cărnii de oaie și de capră se încheie între agențiile de intervenție din statele membre și persoane fizice sau juridice, denumite în continuare „parte contractantă”, care: — desfășoară o activitate în sectorul creșterii animalelor și al cărnii de cel puțin douăsprezece luni și sunt înscrise într-unul din registrele publice ale statelor membre și — dispun, în vederea depozitării, de instalații corespunzătoare în interiorul Comunității. (2) Nu pot face obiectul ajutoarelor pentru depozitare privată decât carcasele de miel de mai puțin de douăsprezece luni și părțile din aceste carcase de calitate bună, originală și comercială, produse conform articolului 3 alineatul (1) partea A literele (a)-(e) din Directiva 64/433/CEE, care provin de la animale crescute în Comunitate cel puțin în ultimele două luni și obținute prin abatorizare cu cel mult zece zile înaintea datei de depozitare prevăzute la articolul 4 alineatul (3). (3) Carnea nu poate face obiectul unui contract de depozitare dacă depășește nivelurile maxime admise de radioactivitate stabilite prin reglementările comunitare. Nivelurile aplicabile produselor de origine comunitară sunt cele stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 737/90. Controlul nivelului de contaminare radioactivă a produsului nu se efectuează decât dacă situația o cere și pe perioada necesară. Dacă este nevoie, durata și amploarea măsurilor de control se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 din Regulamentul (CEE) nr. 3013/89. (4) Contractul nu se poate aplica decât la cantități egale sau superioare unui minimum care se stabilește pentru fiecare produs. (5) Carnea trebuie să fie introdusă în depozit în stare proaspătă și depozitată în stare congelată.

Articolul 3

(1) Cererea de încheiere a contractelor sau oferta de licitație și contractul se referă la un singur produs din cele pentru care se poate acorda ajutor. (2) Cererea de încheiere a contractelor sau oferta de licitație nu se pot primi decât în cazul în care conțin elementele prevăzute la alineatul (3) literele (a), (b), (d) și (e) și dacă este adusă dovada de constituire a unei garanții. (3) Contractul conține în special următoarele elemente: (a) o declarație prin care partea contractantă se angajează să introducă în depozit și să depoziteze numai produsele care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 2 alineatele (2) și (3); (b) descrierea și cantitatea produsului care urmează să fie depozitat; (c) termenul limită pentru introducerea în depozit menționată la articolul 4 alineatul (3) a întregii cantități menționate la litera (b); (d) perioada de depozitare; (e) valoarea ajutorului pe unitate de greutate; (f) valoarea garanției; (g) posibilitatea unei reduceri sau a unei prelungiri a perioadei de depozitare în condițiile prevăzute în reglementările comunitare. (4) Contractul prevede cel puțin următoarele obligații pentru partea contractantă: (a) să introducă în depozit în termenele prevăzute la articolul 4 și să depoziteze, pe perioada contractuală, cantitatea convenită din produsul în cauză pe seama sa și pe riscul propriu, în condiții care să asigure menținerea caracteristicilor produselor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) și să nu modifice, să nu substituie sau să nu deplaseze de la un antrepozit la altul produsele depozitate; cu toate acestea, în cazuri excepționale și la solicitarea temeinic motivată a părții contractante, agenția de intervenție poate autoriza deplasarea produselor depozitate; (b) să notifice agenția de intervenție cu care a încheiat contractul, în timp util, înaintea începerii introducerii în depozit a fiecărui lot individual în sensul articolului 4 alineatul (1) al doilea paragraf, cu privire la ziua și locul de introducere în depozit, precum și la natura și cantitatea produsului care urmează să fie introdus în depozit; agenția de intervenție poate solicita ca această informație să fie furnizată cu cel puțin două zile lucrătoare înaintea introducerii în depozit a fiecărui lot individual; (c) să transmită agenției de intervenție documentele privind operațiunile de introducere în depozit în termen de o lună de la data prevăzută la articolul 4 alineatul (4); (d) să depoziteze produsele în condițiile de identificare prevăzute la articolul 13 alineatul (4); (e) să permită, în orice moment, agenției de intervenție să controleze respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în contract.

Articolul 4

(1) Operațiunile de introducere în depozit trebuie încheiate până în a douăzeci și opta zi de la data încheierii contractului. Introducerea în depozit poate fi efectuată în loturi individuale, din care fiecare reprezintă cantitatea introdusă în depozit într-o anumită zi pe contract și pe antrepozit. (2) Partea contractantă poate, în timpul operațiunilor de introducere în depozit, să tranșeze produsele în cauză, total sau parțial, cu condiția ca doar cantitatea pentru care a fost încheiat contractul să fie utilizată și ca toate produsele care rezultă din operațiunile de tranșare să fie depozitate. Partea contractantă își comunică intenția de a pune în aplicare această posibilitate cel târziu la începutul operațiunilor de introducere în depozit; cu toate acestea, agenția de intervenție poate solicita ca această indicație să fie efectuată cu cel puțin două zile lucrătoare înaintea introducerii în depozit a fiecărui lot individual. Tendoanele mari, cartilagiile, bucățile de grăsime și alte resturi de carne de la tranșare nu pot fi depozitate. (3) Operațiunile de introducere în depozit încep, pentru fiecare lot individual din cantitatea contractuală, în ziua în care acest lot este supus controlului de către agenția de intervenție. Această dată este momentul de constatare a greutății nete a produsului proaspăt sau refrigerat — la locul depozitării, în cazul în care carnea este congelată pe loc; — la locul congelării, în cazul în care carnea este congelată în instalații adecvate în afara locului de depozitare. Cu toate acestea, pentru produsele introduse în depozit în stare tranșată, constatarea greutății se poate face și la locul tranșării. Constatarea greutății produselor care urmează să fie introduse în depozit nu poate avea loc înaintea încheierii contractului. (4) Operațiunile de introducere în depozit se încheie în ziua în care ultimul lot din cantitatea contractuală este introdus în depozit. Această dată este ziua în care toate produsele incluse în contract au fost aduse la antrepozitul definitiv în stare proaspătă sau congelată, după caz.

Articolul 5

(1) Valoarea garanției menționate la articolul 3 alineatul (2) nu poate depăși 30 % din valoarea ajutorului solicitat. (2) Principalele cerințe în sensul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 sunt: — de a nu retrage o cerere de încheiere a unui contract sau o ofertă de licitație și — de a menține în depozit cel puțin 90 % din cantitatea contractuală pe perioada de depozitare contractuală, pe riscul propriu, în condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) litera (a). (3) Articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 nu se aplică. (4) Garanția se eliberează imediat dacă cererea de încheiere a unui contract sau oferta de licitație nu sunt acceptate. (5) În cazul în care se depășește cu zece zile termenul limită pentru introducerea în depozit menționat la articolul 4 alineatul (1), contractul se anulează, iar garanția se reține în conformitate cu dispozițiile articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

Articolul 6

(1) Valoarea ajutorului se fixează pe unitate de greutate și se referă la greutatea constatată în conformitate cu articolul 4 alineatul (3). (2) Sub rezerva dispozițiilor alineatului (3) de mai jos, partea contractantă are dreptul la ajutor dacă se îndeplinesc principalele cerințe prevăzute la articolul 5 alineatul (2). (3) Ajutorul se plătește cel mult pentru cantitatea contractuală. În cazul în care, pe parcursul perioadei de depozitare prevăzute în contract, cantitatea efectiv depozitată este mai mică decât cantitatea contractuală și: (a) mai mare sau egală cu 90 % din această cantitate, ajutorul se reduce în mod proporțional; (b) mai mică de 90 %, dar mai mare sau egală cu 80 % din această cantitate, ajutorul pentru cantitatea efectiv depozitată se reduce la jumătate; (c) mai mică decât 80 % din această cantitate, ajutorul nu se plătește. (4) După trei luni de depozitare contractuală, se poate plăti, la cererea părții contractante, un singur avans din valoarea ajutorului, cu condiția depunerii de către contractant a unei garanții egale cu valoarea avansului, majorată cu 20 %. Valoarea avansului nu o depășește pe cea a ajutorului corespunzător unei perioade de depozitare de trei luni.

Articolul 7

(1) Cererea de plată a ajutorului, precum și documentele justificative trebuie depuse, la autoritatea competentă, în afara cazului de forță majoră, în termen de șase luni de la încheierea perioadei maxime de depozitare contractuală. Dacă documentele justificative nu au putut fi prezentate în termenele prevăzute, chiar dacă partea contractantă a făcut toate demersurile pentru a le procura în aceste termene, se pot acorda termene suplimentare pentru furnizarea acestor documente, care nu pot însă depăși în total șase luni. (2) Sub rezerva cazurilor de forță majoră menționate la articolul 10 și a cazurilor în care s-a deschis o anchetă cu privire la dreptul la ajutoare, plata acestora se efectuează de către autoritățile competente în timpul cel mai scurt și cel mult într-un termen de trei luni de la data depunerii, de către partea contractantă, a cererii de plată justificată temeinic.

Articolul 8

Cursul de schimb care se aplică la valoarea ajutoarelor și la valoarea garanțiilor este cursul de schimb agricol în vigoare la data încheierii contractului, în cazul în care valoarea ajutorului se fixează forfetar înaintea sau, dacă ajutorul este acordat prin licitație, la data de expirare a termenului de prezentare a ofertelor.

Articolul 9

(1) Perioadele, datele și termenele prevăzute în prezentul regulament se stabilesc în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71. Cu toate acestea, articolul 3 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior nu se aplică la stabilirea perioadei de depozitare prevăzute la articolul 3 alineatul (3) litera (d) din prezentul regulament sau astfel cum este modificată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (g) din prezentul regulament. (2) Prima zi a perioadei de depozitare contractuală este ziua următoare celei de încheiere a operațiunilor de introducere în depozit. (3) Operațiunile de scoatere din depozit pot începe în ziua următoare ultimei zile a perioadei de depozitare contractuală. (4) Partea contractantă înștiințează în timp util agenția de intervenție cu privire la data începerii operațiunilor de scoatere din depozit. Agenția de intervenție poate solicita ca această înștiințare să se facă înaintea acestei date cu cel puțin două zile lucrătoare. În cazul în care obligația de înștiințare prealabilă nu este respectată, dar în termen de 30 de zile de la data scoaterii din antrepozit s-au furnizat probe suficiente cu privire la data scoaterii din antrepozit și la cantitățile în cauză, iar aceste probe sunt considerate satisfăcătoare pentru autoritățile competente: — ajutorul se acordă fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (3) și — 15 % din valoarea garanției se reține pentru cantitatea în cauză. În toate celelalte cazuri de nerespectare a acestei cerințe: — nici un ajutor nu se plătește pentru contractul în cauză și — se reține întreaga garanție pentru contractul în cauză. (5) În cazul în care, sub rezerva cazurilor de forță majoră prevăzute la articolul 10, partea contractantă nu respectă sfârșitul perioadei de depozitare contractuală pentru întreaga cantitate depozitată, fiecare zi calendaristică de nerespectare antrenează pierderea a 10 % din ajutorul cuvenit pentru contractul în cauză.

Articolul 10

Atunci când un caz de forță majoră împiedică îndeplinirea obligațiilor contractuale ale părții contractante, autoritatea competentă din statul membru în cauză stabilește măsurile pe care le consideră necesare în conformitate cu circumstanțele invocate. Această autoritate informează Comisia cu privire la fiecare caz de forță majoră și la măsurile luate în legătură cu acesta. TITLUL II DISPOZIȚII SPECIALE

Articolul 11

În cazul în care valoarea ajutorului se stabilește forfetar în avans: (a) cererea de încheiere a contractului trebuie depusă la agenția de intervenție competentă în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2); (b) agenția de intervenție competentă trebuie să comunice fiecărui solicitant, prin scrisoare recomandată, telex, fax sau cu confirmare de primire, decizia cu privire la cererea de încheiere a contractului în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea cererii. În caz de acceptare a cererii, data încheierii contractului este data expedierii deciziei prevăzute la litera (b). Agenția de intervenție precizează, în consecință, data prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (c).

Articolul 12

(1) În cazul în care ajutorul este acordat prin licitație: (a) regulamentul de deschidere a licitației în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CEE) nr. 3013/89 stabilește condițiile generale, produsele care urmează să fie depozitate, data și ora limită de depunere a ofertelor, precum și cantitatea minimă care poate face obiectul unei oferte; (b) oferta, în ECU, trebuie depusă, la agenția de intervenție competentă în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2); (c) examinarea ofertelor se efectuează de către serviciile competente din statele membre cu ușile închise; persoanele admise să participe la examinare trebuie să păstreze secretul cu privire la aceasta; (d) ofertele depuse trebuie să parvină Comisiei sub formă anonimă, prin intermediul statelor membre, în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a ofertelor, așa cum este prevăzut în anunțul de participare la licitație; (e) în cazul lipsei de oferte, statele membre informează Comisia în același termen ca cel prevăzut la litera (d); (f) pe baza ofertelor primite, Comisia decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 din Regulamentul (CEE) nr. 3013/89, fie să fixeze o valoare maximă a ajutorului, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2644/80, fie să nu dea curs licitației; (g) dacă se fixează o sumă maximă a ajutorului, se acceptă ofertele care nu depășesc această sumă. (2) Agenția de intervenție competentă comunică tuturor ofertanților, prin scrisoare recomandată, telex, fax sau cu confirmare de primire, rezultatul participării lor la licitație în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea statelor membre cu privire la decizia Comisiei. În cazul acceptării ofertei, data încheierii contractului este data de expediere a comunicării agenției de intervenție către ofertant, prevăzută în primul paragraf. Agenția de intervenție precizează, în consecință, data prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (c). TITLUL III CONTROALE ȘI SANCȚIUNI

Articolul 13

(1) Statele membre veghează la respectarea condițiilor care dau dreptul la plata ajutorului. Statele membre stabilesc în acest scop autoritatea națională responsabilă cu controlul depozitării. (2) Partea contractantă pune la dispoziția autorității responsabile cu controlul depozitării toată documentația, repartizată pe contracte, care să permită în special asigurarea următoarelor elemente, cu privire la produsele plasate în depozitare privată: (a) proprietatea în momentul introducerii în depozit; (b) data introducerii în depozit; (c) greutatea și numărul de cutii sau de bucăți altfel ambalate; (d) prezența produselor în antrepozit; (e) data calculată pentru sfârșitul perioadei minime de depozitare contractuală și, în cazul aplicării dispozițiilor articolului 9 alineatul (5), data retragerii efective din depozit. (3) Partea contractantă sau, după caz, în locul său, titularul antrepozitului ține o evidență operativă, disponibilă la antrepozit, care conține, pe număr de contract: (a) identificarea produselor plasate în depozitare privată; (b) data introducerii în depozit și data calculată pentru sfârșitul perioadei minime de depozitare contractuală, completată cu data de retragere efectivă din depozit; (c) numărul de carcase sau de jumătăți de carcase, de cutii sau de alte bucăți depozitate individual, denumirea lor, precum și greutatea fiecărui palet sau a altor bucăți depozitate individual, înregistrate, după caz, pe loturi individuale; (d) localizarea produselor în antrepozit. (4) Produsele depozitate trebuie să fie ușor de identificat și individualizate prin contract. Fiecare palet și, după caz, fiecare bucată depozitată individual trebuie marcate astfel încât să figureze numărul de contract, denumirea produsului și greutatea. Data introducerii în depozit trebuie să fie indicată pe fiecare lot individual introdus în depozit într-o anumită zi. Autoritatea responsabilă cu controlul verifică, la introducerea în depozit, marcajul prevăzut în paragraful anterior și poate proceda la sigilarea produselor introduse în depozit. (5) Autoritatea responsabilă cu controlul efectuează: (a) pentru fiecare contract, un control al respectării tuturor obligațiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4); (b) un control obligatoriu al prezenței produselor în antrepozit în cursul ultimei săptămâni a perioadei de depozitare contractuală; (c) — fie sigilarea tuturor produselor depozitate incluse în contract, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf; — fie un control prin sondaj, inopinat, al prezenței produselor în antrepozit. Eșantionul controlat trebuie să fie reprezentativ și să corespundă unui minimum de 10 % din cantitatea introdusă în depozit în fiecare stat membru în cadrul unei măsuri de ajutor pentru depozitare privată. Acest control mai conține, în afara examinării contabilității prevăzute la alineatul (3), verificarea fizică a naturii și a greutății produselor și identificarea lor. Aceste verificări fizice trebuie să fie efectuate asupra a cel puțin 5 % din cantitatea supusă controlului inopinat. Costurile de sigilare sau de manipulare aferente operațiunilor de control sunt suportate de partea contractantă. (6) Controalele efectuate în conformitate cu alineatul (5) fac obiectul unui raport în care se precizează: — data controlului; — durata controlului; — operațiunile efectuate. Raportul de control trebuie să fie semnat de agentul responsabil și contrasemnat de partea contractantă sau, după caz, de titularul antrepozitului și trebuie să figureze în dosarul de plăți. (7) În cazul unor nereguli semnificative care afectează 5 % sau mai mult din cantitățile de produse ale aceluiași contract supuse controlului, verificarea se extinde pe un eșantion mai mare, care se stabilește de către autoritatea responsabilă cu controlul. Statele membre notifică aceste cazuri Comisiei în termen de patru săptămâni.

Articolul 14

În cazul în care se constată și se verifică de către autoritatea responsabilă cu controlul depozitării că declarația prevăzută la articolul 3 alineatul (3) litera (a) este falsă, în mod intenționat sau dintr-o neglijență gravă, partea contractantă în cauză este exclusă din programul de ajutoare pentru depozitare privată în cele șase luni următoare celei în care s-a făcut constatarea. TITLUL IV DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

(1) Statele membre informează Comisia cu privire la toate dispozițiile adoptate pentru aplicarea prezentului regulament. (2) Statele membre transmit Comisiei, prin telex sau fax: (a) înainte de ziua de joi a fiecărei săptămâni și defalcate în funcție de perioada de depozitare, produsele și cantitățile care fac obiectul cererilor de încheiere de contracte, produsele și cantitățile pentru care s-au încheiat contracte în cursul săptămânii precedente, precum și un rezumat al produselor și cantităților pentru care s-au încheiat contracte; (b) lunar, produsele și cantitățile totale introduse în depozit; (c) lunar, produsele și cantitățile totale aflate efectiv în depozit, precum și produsele și cantitățile totale pentru care perioada de depozitare contractuală s-a încheiat; (d) lunar, în caz de reducere sau de prelungire a perioadei de depozitare în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (g) sau, în caz de reducere a perioadei de depozitare în conformitate cu articolul 9 alineatul (5), produsele și cantitățile a căror perioadă de depozitare a fost modificată, precum și lunile de retragere din depozit prevăzute inițial și modificate. (3) Aplicarea măsurilor prevăzute de prezentul regulament face obiectul unei examinări periodice în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 din Regulamentul (CEE) nr. 3013/89.

Articolul 16

(1) Regulamentul (CEE) nr. 2659/80 se abrogă. (2) Trimiterile la regulamentul abrogat de alineatul (1) se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament. Trimiterile la articolele din regulamentul abrogat se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 17

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 decembrie 1990. Prezentul regulament se aplică depozitării private deschise începând cu acea dată.