Directiva Consiliului din 4 decembrie 1989 privind limitarea emisiilor sonore produse de avioanele civile subsonice cu reacție

Articolul 1

(1) Obiectivul prezentei directive este de a stabili norme mai stricte pentru limitarea emisiilor sonore ale avioanelor civile subsonice cu reacție. (2) Prezenta directivă nu se aplică avioanelor a căror masă maximă la decolare este mai mică sau egală cu 34 000 kg și care au o capacitate de cel mult 19 locuri.

Articolul 2

(1) Statele membre iau măsuri ca, de la 1 noiembrie 1990, avioanele civile subsonice cu reacție, înmatriculate după această dată pe teritoriul lor, să nu poată fi exploatate pe teritoriul lor sau pe teritoriul unui alt stat membru decât dacă sunt prevăzute cu un certificat privind emisiile sonore care respectă standarde cel puțin echivalente cu cele enunțate în partea II, capitolul 3, volumul 1 din anexa 16 la Convenția privind aviația civilă internațională, a doua ediție (1988). (2) Alineatul (1) nu se aplică avioanelor înscrise în registrele naționale ale statelor membre la 1 noiembrie 1990. (3) Teritoriul menționat la alineatul (1) nu include departamentele de peste mări menționate la articolul 227 alineatul (2) din tratat.

Articolul 3

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că obiectivul enunțat la articolul 1 alineatul (1) nu este eludat, de exemplu printr-o formă de contract de închiriere.

Articolul 4

Statele membre pot acorda derogări de la articolul 2 în cazurile următoare: (a) avioane de interes istoric; (b) avioane utilizate de un operator dintr-un stat membru înainte de 1 noiembrie 1989, pe bază de contract de cumpărare în rate sau închiriere aflat încă în vigoare și care, în acest context, au fost înmatriculate într-o țară terță; (c) avioane închiriate unui operator dintr-o țară terță, care din acest motiv au fost radiate în mod temporar din registrul unui stat membru; (d) un avion care înlocuiește un alt avion care a fost distrus în mod accidental și pe care operatorul nu îl poate înlocui cu un avion comparabil disponibil pe piață și prevăzut cu certificatul privind emisiile sonore menționat la articolul 2 alineatul (1), cu condiția ca avionul înlocuitor să fie înmatriculat în termen de un an de la data producerii distrugerii menționate; (e) avioane echipate cu motoare având un raport de diluție cel puțin egal cu 2.

Articolul 5

Statele membre pot acorda derogări de la articolul 2 pe o perioadă inițială de până la 3 ani și care se poate reînnoi pe perioade de până la doi ani, cu condiția ca aceste derogări să expire înainte de 31 decembrie 1995, pentru: — avioane care sunt închiriate pe termen scurt de la o țară terță, cu condiția ca operatorul să dovedească că este vorba de o practică curentă în domeniul său de activitate și că, altfel, activitățile sale ar fi compromise; — avioane în cazul cărora operatorul dovedește că, în absența lor, activitățile sale ar fi afectate în mod anormal.

Articolul 6

(1) Un stat membru care acordă derogări informează autoritățile competente ale statelor membre și Comisia cu privire la aceasta. (2) Statele membre recunosc derogările acordate de alte state membre în temeiul articolelor 4 și 5.

Articolul 7

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive înainte de 30 septembrie 1990. (2) Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 8

Prezenta directivă se adresează statelor membre.