Decizia Consiliului din 1 martie 1984 privind încheierea Protocolului privind ariile de protecție specială ale Mării Mediterane

Articolul 1

Se aprobă în numele Comunității Economice Europene Protocolul privind ariile de protecție specială ale Mării Mediterane. Textul protocolului se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului depune actele în conformitate cu articolul 18 din protocolul menționat în articolul 1.

Articolul 1

(1) Părțile contractante la prezentul protocol (denumite în continuare „părți”) iau toate măsurile adecvate în vederea protejării ariilor marine importante pentru salvgardarea resurselor naturale și a siturilor naturale aflate în zona Mării Mediterane, precum și pentru salvgardarea patrimoniului lor cultural din regiune. (2) Nici una dintre dispozițiile prezentului protocol nu poate aduce atingere codificării și elaborării dreptului mării de către Conferința Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, convocată în temeiul Rezoluției 2750 C (XXV) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, nici revendicărilor sau pozițiilor juridice prezente sau viitoare ale oricărui stat cu privire la dreptul mării și la natura întinderii jurisdicției statului de coastă și a statului de pavilion.

Articolul 2

În scopul desemnării ariilor de protecție specială (denumite în continuare „arii protejate”), aria căreia i se aplică prezentul protocol este cea a Mării Mediterane, delimitată în articolul 1 din Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării (denumită în continuare „convenție”), cu precizarea că, în sensul prezentului protocol, aria se limitează la apele teritoriale ale părților și poate cuprinde apele care sunt situate dincoace de linia de bază de la care se măsoară lărgimea mării teritoriale și care se întind, în cazul cursurilor de apă, până la limita apelor dulci. Aria poate cuprinde printre altele zonele umede sau zonele de coastă desemnate de fiecare dintre părți.

Articolul 3

(1) Părțile creează, în măsura posibilului, arii protejate și se străduiesc să desfășoare acțiunile necesare pentru asigurarea protejării acestora și, după caz, pentru restaurarea lor în cel mai scurt timp posibil. (2) Aceste arii sunt create în scopul salvgardării în principal a: (a) — siturilor cu valoare biologică și ecologică; — diversității genetice a speciilor, precum și a unor niveluri satisfăcătoare ale populației acestora, a ariilor de reproducere și a habitatelor acestora; — tipurilor reprezentative de ecosisteme și a proceselor ecologice; (b) a siturilor de importanță deosebită prin interesul științific, estetic, istoric, arheologic, cultural și educativ pe care îl prezintă.

Articolul 4

Părțile la prezentul protocol elaborează și adoptă în cadrul primei întâlniri, în cazul în care este necesar în colaborare cu organizațiile internaționale competente, orientări și, dacă este cazul, norme sau criterii comune privind în special: (a) selectarea ariilor protejate; (b) crearea ariilor protejate; (c) gestionarea ariilor protejate; (d) comunicarea informațiilor referitoare la ariile protejate.

Articolul 5

Părțile pot consolida protecția unei arii protejate prin crearea, în spațiul de aplicare a prezentului protocol, a uneia sau a mai multor zone tampon în care restricțiile referitoare la activități, rămânând totuși compatibile cu obiectivele pentru aria în cauză, sunt mai puțin stricte.

Articolul 6

(1) În cazul în care o parte își propune să creeze o arie protejată situată în vecinătatea frontierei sau a limitelor de jurisdicție națională a unei alte părți, autoritățile competente ale celor două părți încearcă să se consulte pentru a ajunge la un acord asupra măsurilor care urmează a fi luate și, printre altele, analizează posibilitatea creării pentru cealaltă parte a unei arii protejate corespunzătoare sau a adoptării unei alte măsuri adecvate. (2) În cazul în care una dintre părți își propune să creeze o arie protejată situată în vecinătatea frontierei sau a limitelor de jurisdicție națională a unui stat care nu este parte la prezentul protocol, partea în cauză încearcă să ajungă la un acord cu autoritățile competente ale acestui stat în vederea inițierii de consultări, în conformitate cu alineatul (1). (3) În cazul în care ariile de protecție învecinate au fost create de două părți sau de către o parte și un stat care nu este parte la prezentul protocol, modalitățile de consultare sau de colaborare prevăzute în alineatele (1) și (2) pot fi prevăzute în acorduri speciale. (4) În cazul în care un stat care nu este parte la prezentul protocol își propune să creeze o arie protejată învecinată cu frontiera sau limitele jurisdicției naționale a unei părți la prezentul protocol, aceasta din urmă încearcă să ajungă la un acord cu statul în cauză în vederea inițierii de consultări și, eventual, încheierii unui acord în conformitate cu alineatul (3).

Articolul 7

Cu privire la obiectivele cercetate și ținând cont de caracteristicile fiecărei arii protejate, părțile iau treptat, in conformitate cu normele dreptului internațional, măsurile necesare, care pot fi, printre altele: (a) organizarea unui sistem de planificare și de gestionare; (b) interdicția de a arunca sau de a deversa deșeuri sau alte materii care ar putea afecta aria protejată; (c) reglementarea trecerii navelor și a oricărei staționări sau ancorări; (d) reglementarea referitoare la pescuit, vânătoare, captură de animale și recolta de vegetale; (e) interdicția distrugerii speciilor de plante sau animale și introducerea de specii exotice; (f) reglementarea referitoare la orice act de natură a pune în pericol fauna și flora sau a le perturba, inclusiv introducerea de specii zoologice sau botanice autohtone; (g) reglementarea oricărei activități care implică explorarea sau exploatarea fundului mării sau a subsolului său sau o modificare a configurației sale; (h) reglementarea oricărei activități care implică o modificare a configurației solului sau exploatarea subsolului părții terestre a unei arii marine protejate; (i) reglementarea oricărei activități arheologice și de colectare a oricărui obiect care poate fi considerat bun arheologic; (j) reglementarea comerțului, a importurilor și exporturilor de animale sau părți de animale, de plante sau părți de plante și de obiecte arheologice care provin din arii protejate și sunt supuse măsurilor de protecție; (k) orice altă măsură care vizează salvgardarea proceselor ecologice și biologice în ariile protejate.

Articolul 8

(1) Părțile fac publice în mod adecvat: crearea de arii protejate, crearea ariilor prevăzute în articolul 5, marcajele acestor arii și reglementările aplicabile. (2) Informațiile prevăzute în alineatul (1) sunt aduse la cunoștința organizației desemnate în articolul 13 din convenție (denumită în continuare „organizație”), care inițiază și actualizează un repertoriu al ariilor protejate din spațiul de aplicare a prezentului protocol. În acest scop, părțile furnizează toate datele utile organizației.

Articolul 9

(1) Părțile iau în considerare, în cadrul măsurilor de protecție pe care le adoptă, activitățile tradiționale ale populațiilor locale. În măsura posibilului, derogările acordate în acest sens nu trebuie să fie de natură: (a) a compromite menținerea ecosistemelor protejate în temeiul prezentului protocol sau procesele biologice care contribuie la menținerea acestor ecosisteme; (b) a provoca dispariția sau o diminuare considerabilă a efectivelor speciilor sau populațiilor de animale sau de plante cuprinse în ecosistemele protejate sau a celor înrudite din punct de vedere ecologic, în special speciile migratoare și speciile rare, amenințate sau endemice. (2) Părțile care acordă derogări de la măsurile de protecție sau care nu le aplică strict informează organizația.

Articolul 10

Părțile încurajează și intensifică activitățile de cercetare științifică și tehnică referitoare la ariile lor protejate, precum și la ecosistemele și patrimoniul arheologic al acestor arii.

Articolul 11

Părțile depun diligențe pentru a informa o cât mai mare parte a publicului asupra valorii și interesului ariilor protejate și asupra datelor care pot fi culese, atât din punctul de vedere al conservării naturii, cât și din punct de vedere arheologic. Această informare ar trebui să-și găsească un loc adecvat în programele de învățământ privind mediul și istoria. Părțile ar trebui de asemenea să depună eforturi pentru a determina publicul și organizațiile de protecție a naturii din țările în cauză să participe la măsurile adecvate necesare pentru protejarea ariilor respective.

Articolul 12

Părțile stabilesc, în măsura posibilului, un program de cooperare în scopul coordonării creării, planificării, gestionării și conservării ariilor protejate, în vederea constituirii unei rețele de arii protejate în regiunea Mării Mediterane, luând pe deplin în considerare rețelele deja existente, în special rețeaua UNESCO a rezervelor biosferice. Caracteristicile ariilor protejate, experiența dobândită și problemele constatate fac obiectul unor schimburi periodice de informații.

Articolul 13

Părțile schimbă, în conformitate cu procedurile definite în articolul 14, informații științifice și tehnice referitoare la cercetările în curs de desfășurare sau viitoare și cu privire la rezultatele scontate. Ele coordonează, în măsura posibilului, aceste cercetări. Părțile vor depune eforturi, printre altele, pentru definirea în comun sau pentru standardizarea metodelor științifice care vor fi aplicate în alegerea, gestionarea și supravegherea ariilor protejate.

Articolul 14

(1) În punerea în aplicare a principiilor de cooperare definite în articolele 12 și 13, părțile prezintă organizației: (a) datele comparabile permițând urmărirea evoluției biologice din mediul mediteranean; (b) rapoartele, publicațiile și informațiile științifice, administrative și juridice, în special cele referitoare la: — măsurile luate de către părți, în conformitate cu protocolul, pentru asigurarea protecției ariilor protejate; — speciile prezente în ariile protejate; — pericolele eventuale care amenință aceste arii, în special cele care ar putea proveni din surse de poluare care nu pot fi controlate. (2) Părțile desemnează responsabili pentru ariile protejate. Acești responsabili se reunesc cel puțin o dată la doi ani pentru a analiza chestiunile de interes comun și, în special, pentru a propune recomandări cu privire la datele științifice, administrative și juridice, precum și la standardizarea și prelucrarea acestor date.

Articolul 15

(1) Părțile, acționând direct sau prin intermediul organizațiilor regionale sau al altor organizații internaționale competente sau bilateral, cooperează, odată cu intrarea în vigoare a prezentului protocol, în vederea elaborării și punerii în practică a programelor de asistență reciprocă și de asistență acordată țărilor în curs de dezvoltare care își exprimă această necesitate, în vederea selectării, creării și gestionării ariilor protejate. (2) Programele menționate în alineatul (1) ar trebui să aibă drept obiectiv principal pregătirea personalului științific și tehnic, cercetarea științifică și achiziționarea, utilizarea și producerea de material corespunzător în condiții avantajoase convenite între părțile în cauză.

Articolul 16

Modificarea delimitărilor unei arii protejate sau a regimului său juridic sau suprimarea totală sau parțială a acestei arii nu poate fi decisă decât prin aplicarea unei proceduri similare celei urmate la crearea sa.

Articolul 17

(1) Reuniunile ordinare ale părților la prezentul protocol au loc în cadrul reuniunilor ordinare ale părților contractante la convenție organizate în temeiul articolului 14 din convenția în cauză. Părțile pot în egală măsură să organizeze întâlniri extraordinare în conformitate cu articolul 14 menționat anterior. (2) Reuniunile părților la prezentul protocol au drept obiectiv principal: (a) să vegheze la punerea în aplicare a prezentului protocol; (b) să examineze eficiența măsurilor adoptate, având în vedere, în special, spațiul de aplicare a protocolului menționat, precum și oportunitatea de a adopta alte dispoziții, în special sub formă de anexe, sau să ia în considerare, dacă este necesar, o modificare a spațiului menționat, în conformitate cu dispozițiile articolului 16 din convenție; (c) să adopte, să revizuiască și să modifice, dacă este cazul, orice anexă la prezentul protocol; (d) să vegheze la constituirea și dezvoltarea rețelei de arii protejate, menționate în articolul 12, și să adopte orientările în vederea facilitării constituirii și dezvoltării acestei rețele și să intensifice cooperarea între părți; (e) să examineze recomandările formulate în cadrul reuniunilor responsabililor ariilor protejate, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2); (f) să examineze rapoartele prezentate de către părți organizației în conformitate cu articolul 20 din convenție, precum și orice altă informație pe care părțile ar putea să o prezinte organizației sau reuniunii părților.

Articolul 18

(1) Dispozițiile convenției privind protocoalele se aplică de asemenea cu privire la prezentul protocol. (2) Regulamentul de ordine interioară și regulile financiare adoptate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din convenție se aplică cu privire la prezentul protocol, dacă părțile la prezentul protocol nu decid altfel. (3) Prezentul protocol este deschis spre semnare la Geneva, între 3 și 4 aprilie 1982, și la Madrid, între 5 aprilie 1982 și 2 aprilie 1983, părților contractante la convenție și statelor invitate la Conferința plenipotențiarilor referitoare la Protocolul privind ariile de protecție specială ale Mării Mediterane, organizată la Geneva, între 2 și 3 aprilie 1982. De asemenea, acest protocol este deschis spre semnare, între 5 aprilie 1982 și 2 aprilie 1983, oricărei grupări economice regionale având ca membru cel puțin un stat de coastă din zona Mării Mediterane și care exercită competențe în domeniile reglementate de prezentul protocol. (4) Prezentul protocol va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la guvernul Spaniei, care își va asuma funcțiile de depozitar. (5) Începând cu 3 aprilie 1983, prezentul protocol este deschis spre aderare părților contractante la convenție și oricărui stat sau oricărei grupări prevăzute în alineatul (3). (6) Prezentul protocol va intra în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii a cel puțin șase instrumente de ratificare, acceptare sau aprobare a protocolului sau de aderare la acesta.