Statutul Agenției de Aprovizionare a Euratom

Articolul I

Denumire și obiect (1) Agenția instituită prin articolul 52 și următoarele din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice din 25 martie 1957 (denumit în continuare „Tratat”) este denumită „Agenția de aprovizionare a Euratom” (denumită în continuare „agenția”). (2) Obiectul exclusiv al agenției constă în îndeplinirea misiunilor cu care este învestită prin tratat. Agenția este reglementată prin dispozițiile tratatului și ale prezentului statut. Orice dificultate ce poate apărea privind interpretarea statutului trebuie rezolvată în funcție de obiectivele stabilite pentru agenție prin tratat.

Articolul II

Natură juridică și capacitate (1) Agenția are personalitate juridică. (2) Agenția se bucură în toate statele membre de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice de drept public și privat. În special, aceasta poate dobândi sau înstrăina bunuri mobile și imobile, poate încheia contracte, poate constitui garanții reale sau personale, poate acționa ca broker, mandatar sau comisionar, poate compărea în justiție, poate accepta arbitrajul, poate efectua tranzacții sau acte comerciale și poate elabora reglementările necesare pentru îndeplinirea misiunilor sale. Poate, de asemenea, să facă împrumuturi în condițiile stabilite în prezentul statut. (3) Agenția își exercită activitățile numai în vederea interesului general. Nu are scop lucrativ. (4) Agenția are caracter de utilitate publică.

Articolul III

Sediu (1) Sediul agenției se stabilește în orașul în care Comisia își are sediul. (2) Agenția, cu consimțământul Comisiei, poate să înființeze sucursale. Din inițiativă proprie, agenția poate lua orice alte măsuri de organizare administrativă, necesare pentru îndeplinirea misiunilor sale, atât în cadrul Comunității, cât și în afara ei. În special, agenția poate acredita agenți și poate stabili depozite.

Articolul IV

Durată Nu se prevede nici un termen pentru durata agenției. În conformitate cu articolul 76 din tratat, dispozițiile capitolului VI privind aprovizionarea trebuie să fie confirmate sau modificate la sfârșitul perioadei prevăzute la articolul menționat.

Articolul V

Capital (1) Capitalul agenției este de 2 400 000 unități de cont EPU. (2) Capitalul este repartizat după următoarea schemă: Belgia 8 Germania 28 Franța 28 Italia 28 Țările de Jos 8 (3) O tranșă de 10 % din capital va fi vărsată agenției în termen de treizeci de zile de la data intrării în vigoare a prezentului statut. Următoarele tranșe de capital se stabilesc prin decizie a Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată la propunerea Comisiei. Cu toate acestea, în temeiul prezentului statut, există obligația legală de a efectua vărsăminte, în măsura în care aceste vărsăminte sunt necesare pentru îndeplinirea obligațiilor contractate de agenție față de creditorii săi. Decizia Consiliului trebuie comunicată fără întârziere statelor semnatare. Tranșa stabilită va fi vărsată agenției în termen de treizeci de zile de la decizia în cauză. (4) Participarea la capital nu conferă nici drept de vot, nici alt drept la dividende sau dobânzi. Oferă doar dreptul de a fi restituită valoarea nominală a tranșelor din capitalul vărsat, în unica eventualitate a dizolvării agenției. (5) Orice vărsământ de capital trebuie efectuat în moneda națională a statului semnatar. (6) Dacă se reduce paritatea monedei unui stat membru în raport cu unitatea de cont definită mai sus, trebuie să se ajusteze valoarea cotei-părți din capitalul vărsat de către acel stat, proporțional cu modificarea parității, prin efectuarea unei plăți suplimentare către agenție, care se limitează la valoarea bunurilor deținute efectiv în moneda statului membru respectiv. Plata trebuie efectuată în termen de două luni. (7) Dacă se majorează paritatea monedei statului membru în raport cu unitatea de cont definită mai sus, trebuie să se ajusteze valoarea cotei-părți din capitalul vărsat de către acel stat, proporțional cu modificarea parității, prin efectuarea unei restituiri către stat, care se limitează la valoarea bunurilor deținute efectiv în moneda statului membru respectiv. Plata trebuie făcută în termen de două luni.

Articolul VI

Taxe (1) Agenția percepe o taxă, care poate fi utilizată numai pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare. (2) Taxa se percepe pentru tranzacțiile la care agenția ia parte prin exercitarea dreptului de opțiune sau a dreptului exclusiv de a încheia contracte de aprovizionare. (3) Valoarea taxei se stabilește astfel încât să acopere cheltuielile de funcționare ale agenției. Dacă la încheierea exercițiului financiar se constată un surplus rămas din încasarea taxei după acoperirea cheltuielilor de funcționare, acesta trebuie vărsat într-un fond de rezervă. Ori de câte ori se constată că, la încheierea exercițiului financiar, valoarea fondului de rezervă depășește cheltuielile de funcționare pentru exercițiul respectiv, valoarea taxei trebuie revizuită pentru a preveni o situație similară la încheierea exercițiului următor. (4) Valoarea taxei și metodele de evaluare și colectare a sa sunt stabilite de Comisie, după consultarea Consiliului, hotărând la propunerea directorului general, care obține în prealabil avizul Comitetului consultativ, menționat la articolul X.

Articolul VII

Organizarea financiară (1) Agenția are autonomie financiară. Funcționează după norme comerciale. (2) Agenția este autorizată, în orice moment, să transfere bunurile pe care le deține din moneda unui stat membru în moneda altui stat membru, pentru a executa operațiunile financiare care sunt conforme cu obiectul său astfel cum este definit de tratat și ținând seama de prezentul statut. Pe cât posibil, agenția trebuie să evite astfel de transferuri, dacă deține bunuri disponibile sau mobilizabile în moneda care îi este necesară. Agenția poate folosi în următoarele condiții disponibilitățile care nu îi sunt necesare imediat în vederea îndeplinirii scopurilor sale: (a) poate efectua plasamente pe piețele financiare; (b) poate efectua orice altă operațiune financiară legată de obiectul său de activitate. Fără a aduce atingere dispozițiilor primului paragraf, agenția, în gestionarea plasamentelor sale, nu se poate angaja în arbitraj monetar, dacă acesta nu este direct necesar pentru realizarea propriei misiuni. (3) Agenția trebuie să solicite cumpărătorului efectuarea plății în moneda necesară agenției pentru realizarea operațiunilor relevante. (4) Agenția poate dispune liber de fonduri în monede ale țărilor terțe, obținute din împrumuturi contractate în acele țări. (5) Agenția poate împrumuta de pe piețele financiare internaționale resursele necesare îndeplinirii sarcinilor sale. După consultarea Consiliului, Comisia stabilește limitele în cadrul cărora agenția poate contracta împrumuturi pe un termen de maxim doi ani. Pentru împrumuturi pe termen mai mare de doi ani, agenția trebuie să obțină, prin intermediul Comisiei, aprobarea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată în fiecare caz în parte. Agenția poate contracta împrumuturi pe piețele financiare ale unui stat membru, sub rezerva dispozițiilor legale aplicabile împrumuturilor interne sau, dacă aceste dispoziții nu există într-un stat membru, în momentul în care statul membru și agenția ajung la un acord cu privire la împrumutul propus. Acordul instanțelor competente ale statului membru poate fi refuzat doar în cazul în care pe piețele financiare ale statului în cauză se prevăd perturbări serioase. (6) Angajamentele la care subscrie agenția în temeiul prezentului statut sunt garantate de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. (7) În domeniile reglementate prin prezentul articol, agenția acționează în legătură cu autoritățile competente din statele membre sau cu banca emitentă.

Articolul VIII

Competența Comisiei (1) Agenția se află sub controlul Comisiei, care emite directive și are drept de veto asupra deciziilor sale. (2) Dreptul de veto încetează după o perioadă de șapte zile de la luarea unei decizii de către agenție, cu excepția situației în care, în decursul acestei perioade, Comisia sau reprezentantul său își exprimă rezerva. Comisia sau reprezentantul său pot renunța la dreptul de a formula rezerve înainte de expirarea termenului menționat. Dacă au fost formulate rezerve de către Comisie sau reprezentantul său în termenul prevăzut în paragraful anterior, Comisia trebuie să adopte o poziție în termen de cel mult cincisprezece zile de la data la care a fost exprimată rezerva. Dispozițiile prezentului alineat nu se opun aplicării articolului 53 al doilea paragraf din tratat. (3) Orice act al agenției menționat la articolul 53 al doilea paragraf din tratat poate fi deferit Comisiei de către partea în cauză, în termen de cincisprezece zile de la data notificării sau, în absența unei notificări, de la data publicării. Dacă nu are loc nici notificarea și nici publicarea, termenul curge din ziua în care partea în cauză ia cunoștință de act.

Articolul IX

Directorul general și personalul (1) Directorul general exercită atribuțiile de administrare a agenției. În cazul decesului, absenței sau eliberării sale din funcție sau dacă este împiedicat în îndeplinirea sarcinilor sale din orice alt motiv, directorul general este înlocuit de directorul general adjunct. (2) Directorul general reprezintă agenția atât în probleme judiciare, cât și de altă natură. Comisia are capacitatea de a reprezenta agenția în justiție în cazul oricăror acțiuni formulate împotriva directorului general. (3) Directorul general poate delega atribuțiile sale directorului general adjunct sau altor persoane, în măsura în care consideră necesar. El poate acorda acestor persoane dreptul individual sau colectiv de reprezentare. Atribuțiile delegate de către directorul general sau de către directorul general adjunct nu sunt revocate prin decesul persoanei care delegă. (4) Directorul general și directorul general adjunct sunt numiți și, dacă este cazul, eliberați din funcție de către Comisie. Aceștia nu sunt mandatari ai Comisiei. Directorul general și directorul general adjunct, când acționează în locul acestuia, răspund în fața Comisiei pentru modul de administrare a agenției. În orice împrejurare, aceștia se supun controlului Comisiei și îi raportează în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul XVI din prezentul statut, precum și cu directivele adoptate de Comisie.

Articolul X

Componența Comitetului consultativ (1) Se constituie un Comitet consultativ al agenției, format din 24 de membri. (2) Locurile sunt repartizate între resortisanții statelor membre după cum urmează: Belgia 3 membri Germania 6 membri Franța 6 membri Italia 6 membri Țările de Jos 3 membri (3) Membrii Comitetului consultativ sunt numiți de către Consiliu, la propunerea statelor membre și după obținerea avizului Comisiei, din rândul reprezentanților producătorilor și utilizatorilor și din rândul experților cu înaltă calificare. Persoanele juridice pot fi desemnate ca membri ai Comitetului, cu condiția să fie reprezentate pe întreaga durată a mandatului lor de către un delegat acreditat corespunzător. (4) Membrii Comitetului sunt numiți pe o perioadă de doi ani. Mandatul lor poate fi reînnoit. În cazul demisiei sau incapacității unui membru de a-și îndeplini îndatoririle, acesta trebuie înlocuit de îndată pentru restul mandatului.

Articolul XI

Competența Comitetului consultativ (1) Comitetul consultativ facilitează, prin avizele și informațiile sale, îndeplinirea cu succes a misiunilor agenției. Acesta acționează ca un organism de legătură între agenție, pe de o parte, și utilizatorii și mediile implicate, pe de altă parte. (2) Comitetul consultativ poate fi consultat de către directorul general cu privire la orice problemă care ține de competența agenției. De asemenea, Comitetul poate emite avize asupra oricăror probleme pe baza inițiativei a cel puțin zece membri. (3) Directorul general trebuie să consulte Comitetul consultativ înainte de luarea oricărei decizii privind următoarele probleme: 1. capitalul agenției, indiferent dacă este vorba despre mărirea sau scăderea lui, sau pentru o nouă subscriere de capital (articolul 54 al patrulea paragraf din tratat); 2. metodele de stabilire a taxei pe tranzacțiile destinate acoperirii cheltuielilor de funcționare a agenției (articolul 54 al cincilea paragraf din tratat); 3. stabilirea unui regulament al agenției pentru a determina modul în care se echilibrează cererea și oferta (articolul 60 al șaselea paragraf din tratat); 4. stabilirea directivelor privind plățile în avans care trebuie solicitate de agenție (articolul 61 al doilea paragraf din tratat); 5. stabilirea unui program și a condițiilor de constituire a stocurilor comerciale de către agenție (articolul 72 primul paragraf din tratat); 6. criteriile pentru definirea practicilor interzise prin articolul 68 din tratat; 7. directivele privind gestionarea „Contului financiar al produselor fisionabile speciale” (articolul 88 din tratat); 8. participarea agenției la pregătirea situației speciale prevăzute la articolul 171 alineatul (2) din tratat; 9. pregătirea bilanțului anual și a raportului anual al agenției; 10. înființarea sucursalelor agenției; 11. dizolvarea agenției. Dacă este necesar, directorul general poate stabili un termen până la care Comitetul consultativ trebuie să-și prezinte avizul; acest termen nu poate fi mai mic de 10 zile de la data la care i se adresează o comunicare președintelui Comitetului în acest sens. Dacă avizul Comitetului nu poate fi obținut în acest termen, directorul general nu este obligat să amâne decizia sau să convoace altă reuniune. Deciziile de competența directorului general în chestiuni care intră sub incidența prezentului paragraf nu pot fi luate înainte de expirarea a cincisprezece zile de la data avizului Comitetului consultativ, dacă acele decizii sunt contrare avizului în cauză.

Articolul XII

Comitetul consultativ – Biroul (1) Comitetul consultativ își alege anual un președinte și doi vicepreședinți. Mandatul lor poate fi reînnoit. Președintele și vicepreședintele formează biroul Comitetului. (2) Biroul decide convocarea Comitetului consultativ de gestionare în condițiile prevăzute la articolul XIII alineatul (1). Acesta menține toate contactele necesare în numele Comitetului consultativ.

Articolul XIII

Comitetul consultativ – Reuniuni (1) Comitetul consultativ este convocat: (a) la inițiativa biroului, ori de câte ori acesta consideră că circumstanțele o cer și, în orice caz, la încheierea unui trimestru de la ultima reuniune a Comitetului; (b) la cererea directorului general, în special ori de câte ori este necesară consultarea Comitetului conform dispozițiilor articolului 11 alineatul (3); (c) la cererea scrisă a cel puțin zece membri ai Comitetului, specificând punctele de pe ordinea de zi. (2) Deliberările Comitetului consultativ sunt valabile doar în cazul în care cel puțin jumătate din membrii Comitetului sunt prezenți. Avizele pot fi emise cu majoritatea membrilor prezenți sau reprezentați. (3) Fiecare membru al Comitetului are un singur vot. Dacă un membru nu poate lua parte la reuniune, el poate delega, prin procură scrisă, votul său unui alt membru. Nici un membru nu poate fi delegat să voteze în numele a mai multor membri. Votul în scris sau prin telegramă este licit doar în cazuri de urgență, cu excepția situațiilor când Comitetul decide altfel. (4) Directorul general, directorul general adjunct sau reprezentantul lor asistă, fără drept de vot, la reuniuni ale Comitetului consultativ. Ei furnizează Comitetului toate informațiile și explicațiile utile. Cu toate acestea, le revine obligația de a păstra secretul, în conformitate cu articolul 194 din tratat și de a respecta regulamentul de securitate. Un reprezentant al Comisiei poate participa, fără drept de vot, la reuniunile Comitetului consultativ. (5) Procesele-verbale ale reuniunilor trebuie să menționeze nu numai avizele adoptate, ci și moțiunile discutate. Procesele-verbale, semnate de către președinte și secretarul reuniunii, trebuie consemnate într-un registru de procese-verbale. Copii certificate pentru conformitate, împreună cu copii ale actelor relevante, se transmit de îndată Comisiei și directorului general. (6) Comitetul consultativ poate adopta, având în vedere prezentul statut, un regulament de procedură, sub rezerva aprobării de către Comisie.

Articolul XIV

Comitetul consultativ – Secretariatul (1) Directorul general trebuie să pună la dispoziția biroului Comitetului consultativ un secretariat adecvat, condus de un secretar a cărui desemnare se supune aprobării de către Comisie. (2) Secretariatul întocmește procesul-verbal al reuniunilor Comitetului consultativ, ale eventualelor subcomitete și ale biroului. (3) Costurile de funcționare a Comitetului consultativ sunt suportate de agenție.

Articolul XV

Comitetul consultativ – Obligativitatea secretului Directorul general, directorul general adjunct, personalul agenției și membrii Comitetului consultativ sunt obligați să păstreze secretul, în conformitate cu articolul 194 din tratat, cu privire la orice fapte, informații, cunoștințe, documente sau obiecte protejate de secretul profesional, care intră în posesia lor sau le sunt comunicate.

Articolul XVI

(1) Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. (2) Directorul general pregătește și adoptă cifrele estimative privind cheltuielile agenției; el asigură executarea bugetului. (3) Estimările trebuie înaintate până la 20 septembrie Comisiei care, prin derogare de la articolul VIII alineatul (2) din prezentul statut, are o lună la dispoziție pentru a-și exercita dreptul de veto. (4) Anual se întocmește un bilanț până la 31 decembrie, împreună cu o anexă ce conține contul de exploatare. Acesta trebuie înaintat până la 1 martie Comisiei de audit prevăzute la articolul 180 din tratat, care întocmește un raport cu privire la conturile agenției. (5) Directorul general întocmește anual un raport privind operațiunile exercițiului financiar precedent. (6) Comisia primește bilanțul, contul de exploatare, raportul Comisiei de audit și raportul directorului general până la 1 mai și dă acestuia descărcare de gestiune. Documentele menționate mai sus se anexează la conturile exercițiului financiar precedent, aferente operațiunilor fiecărui buget, conturi pe care Comisia le înaintează anual Consiliului și Adunării, în conformitate cu dispozițiile articolului 180 paragraful al treilea din tratat.