Articolul 6

(1) Prin standard armonizat se înțelege o specificație tehnică adoptată de un organism european de standardizare recunoscut în cadrul unui mandat acordat de Comisie în conformitate cu procedurile stabilite de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de informare în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și a regulilor referitoare la serviciile societății informaționale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 204 din 27 iunie 1998, în scopul stabilirii unei cerințe europene. Conformitatea cu un standard armonizat nu este obligatorie.

(2) Se prezumă că echipamentul care este conform standardelor române și/sau standardelor naționale ale unui stat membru al Uniunii Europene, care transpun standarde europene armonizate, ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, îndeplinește cerințele esențiale prevăzute în anexa nr. 1. Această prezumție de conformitate se limitează la domeniul de aplicare al standardului utilizat și la cerințele esențiale corespunzătoare acoperite de acesta.

(3) Lista standardelor române prevăzute la alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Lista cuprinzând standardele române se reactualizează periodic.

(4) În cazul în care se consideră că un standard armonizat nu satisface integral cerințele esențiale prevăzute în anexa nr. 1, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației informează, pe bază fundamentată, Comitetul permanent stabilit în baza Directivei 98/34/CE asupra acestui fapt.