Articolul 20
Art. 20 din ORDIN nr. 192 din 17 aprilie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fişa privind cazurile înregistrate de HVC şi HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi în fişa standard de prevalenţă a infecţiilor cu HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile
- Anexa 1
- Capitolul II Metodologia de completare a foii individuale de urgenţă pentru consumul de droguri
(1) Completarea variabilei 16 "evidențe ale relației directe dintre consumul de droguri și urgența menționată de medic" se bazează exclusiv pe datele consemnate de medic în foaia de observație clinică generală.
(2) Se încercuiește valoarea 1 dacă:
a) în rubrica dedicată istoriei clinice sau în altă rubrică medicul menționează că este un tablou clinic "secundar al" sau "provocat de" sau "în relație cu" sau "al" unui drog ori unor substanțe psihoactive concrete sau expresii similare;
b) în rubrica dedicată istoriei clinice sau în altă rubrică medicul menționează "supradoză", "sindrom de abstinență", "psihoză la cocaină", "gastrită alcoolică" sau orice fel de diagnostic indicând sub o formă neechivocă relația cu consumul de droguri sau de substanțe psihoactive;
c) în rubrica dedicată istoriei clinice medicul indică un tablou clinic "probabil secundar la", "posibil provocat de", "posibil în legătură cu" sau "posibil pentru" consumul unui drog ori unor substanțe psihoactive;
d) dacă în rubrica de istorie clinică medicul menționează un diagnostic legat fără echivoc de consumul de droguri, cum ar fi "sindrom de abstinență" sau "psihoză toxică";
e) dacă în rubrica de istorie clinică medicul semnalează o relație temporală de cauzalitate între consumul de substanțe psihoactive și urgența medicală, de exemplu "criză convulsivă post consum de cocaină". În acest caz nu se va alege valoarea 2 dacă au trecut mai mult de 48 de ore între consum și debutul simptomelor;
f) dacă în rubrica de istorie clinică medicul menționează un diagnostic și în continuare menționează în mod specific faptul că diagnosticul respectiv a apărut la un consumator de droguri;
g) dacă pacientul este tratat pentru abcese, infecții cutanate, embolisme, hepatite, TBC, infecție HIV și este consumator de droguri injectabile.
(3) Se încercuiește valoarea 2 dacă în istoria clinică apare un diagnostic de certitudine, dar medicul nu face nicio mențiune referitoare la relația de cauzalitate cu consumul de substanțe psihoactive.
(4) Această variabilă nu se completează în situațiile menționate la art. 17 alin. (3).