Articolul 3
Art. 3 din ORDIN nr. 3 din 15 martie 2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind legea aplicabilă contractelor de asigurare care reglementează riscuri situate în statele membre ale Uniunii Europene sau în cele aparţinând Spaţiului Economic European
- Anexa
(1) Legea aplicabilă contractelor de asigurare obligatorie este legea statului membru care impune obligativitatea asigurării.
(2) În cazul în care există contradicție între legea statului membru în care este situat riscul și cea a statului membru care impune obligația încheierii unei asigurări obligatorii, prevalează legea acestuia din urmă.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 2, contractele de asigurare obligatorie din România trebuie să fie încheiate în conformitate cu prevederile legale aplicabile acestei asigurări reglementate numai de legea română.
(4) Atunci când un contract de asigurare acoperă riscuri situate în mai mult de un stat membru și cel puțin unul dintre riscuri se circumscrie asigurărilor obligatorii, contractul de asigurare se consideră ca fiind compus din mai multe contracte de asigurare, fiecare dintre acestea fiind raportat la un stat membru. În acest caz se aplică în mod corespunzător prevederile art. 2 alin. (5).
(5) Asigurătorii care au încheiat contracte de asigurare obligatorie în România sunt obligați să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor despre încetarea obligațiilor decurgând din astfel de contracte, acoperirea ce decurge din aceste contracte fiind opozabilă terților doar în limita condițiilor contractului.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va comunică Comisiei Europene riscurile cuprinse în asigurările obligatorii indicând toate prevederile legale ce trebuie să fie îndeplinite de către părțile participante la contractul de asigurare obligatorie.