Articolul 24
Art. 24 din ORDIN nr. 24 din 21 octombrie 2006 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia energiei electrice în cazul în care punctul de măsurare diferă de punctul de decontare - Revizia I
- Anexa
- Capitolul VI Calculul corecţiei de energie/putere electrică. Metode de calcul
Pentru situațiile în care se utilizează echipamente de măsurare cu posibilitatea de înregistrare a indecșilor orari (măsurare orară), pentru puterile, activă P și reactivă Q, tranzitate, se vor utiliza următoarele relații de calcul al pierderilor variabile de energie electrică:
(1) Pentru transformatoare sau autotransformatoare situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 14, se calculează:
a) pierderile variabile de energie/putere activă: j=T(fs) delta E(av) = P(sc) * Σ ([P(j)]^2 + [Q(j)]^2)/[S(n)]^2 * t(j) (kWh) (32) j=1
P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri, t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h).
b) pierderile variabile de energie electrică reactivă: j=T(fs) delta E(rv) = [u(sc)%/100] * Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/S(n) * t(j) (kvarh) (33) j=1
c) Pierderile constante de energie electrică activă și reactivă se determină cu relațiile (8), respectiv (9), considerând în formule în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j), iar pierderile totale de energie de determină cu relațiile (14), respectiv (15).
(2) Pentru linii electrice aeriene, respectiv în cablu, situate între punctul de măsurare și punctul de decontare, atunci când se cunosc datele conform art. 18, respectiv 21, se calculează:
a) pierderile variabile de energie electrică activă: j=T(fs) delta E(av) = 10^(-3)*R* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kWh) (34) j=1
P(j) și Q(j) sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate în kW, respectiv în kvar; se pot utiliza, în locul acestora, valorile energiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, dimensional, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri. t(j) este intervalul de timp (unitar, t(j) = 1h). Acolo unde se va putea, în locul tensiunii nominale, U(n), se va utiliza valoarea tensiunii medii pe linie, U(m), determinată prin măsurători orare.
b) pierderile variabile de energie electrică reactivă: j=T(fs) delta E(rv) = 10^(-3)*X* Σ ([P(j)]^2+[Q(j)]^2)/[U(n)]^2 * t(j) (kvarh) (35) j=1
c) în cazul liniilor electrice în cablu, pierderile constante de energie activă se determină cu relația (28), iar energia reactivă constantă generată prin efect capacitiv se determină cu relația (30), considerând în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j);
d) în cazul liniilor electrice aeriene de transport, se iau în considerare doar pierderi constante corona, conform precizărilor de la art. 20 și se calculează cu relația (23), considerând în locul timpului total de funcționare T(f), intervalul de timp unitar t(j), pentru alte categorii de linii electrice aeriene nu se iau în considerare pierderi constante de energie electrică;
e) pierderile totale de energie activă în liniile electrice se vor calcula cu relațiile (14) iar cele de energie reactivă se vor calcula cu relațiile (15), respectiv (31).
(3) Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t(j) = 1h.