Articolul I
Art. I din ORDIN nr. 401 din 9 iunie 2006 privind modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 58/2003 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al taxei, garanţiei, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte obligaţii financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional şi a Metodologiei de finanţare şi de executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia, până la realizarea stării de masiv
Anexa nr. 1 "Metodologia de calcul al taxei, garanției, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creștere și al celorlalte obligații financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național" la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 58/2003 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al taxei, garanției, contravalorii terenului, chiriei, contravalorii pierderii de creștere și al celorlalte obligații financiare pentru scoaterea definitivă sau temporară a unor terenuri din fondul forestier național și a Metodologiei de finanțare și de executare a lucrărilor de reinstalare a vegetatiei forestiere și de întreținere a acesteia, până la realizarea stării de masiv, , se modifica și se completează după cum urmează:
1. La capitolul II, litera B va avea următorul cuprins:
"B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național
Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determina cu formula:
VT = S x Cr x n x P(ML) x N, în care:
VT = valoarea terenului, exprimată în lei;
S = suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
Cr = creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale și la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național care au alta folosință decât «padure» sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principala de baza și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A; n = numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:
- 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcii și plopi;
- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;
- 20 de ani pentru celelalte specii;
P(ML) = prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, ținând seama de prețul de piața, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, aferent speciei principale de baza corespunzătoare condițiilor stationale;
N = coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza."
2. La capitolul III litera B, punctul 1 va avea următorul cuprins:
"1. Atât contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național, cat și a celor care se preiau în compensare se determina cu formula:
VT = S x Cr x n x P(ML) x N, în care semnificatia termenilor este cea prevăzută la cap. II lit. B.
Calculul contravalorii celor două categorii de terenuri se face în scopul stabilirii și asigurării echivalentei acestora.
În situația în care se realizează compensări parțiale, titularul aprobării va achită diferența dintre contravalorile celor două categorii de terenuri."
3. Anexa nr. 2 la metodologie va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 2 la metodologie
DEFALCAREA pe specii și pe grupe de specii a coeficientului de corectie a prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior
| Nr. crt. | Specia sau grupa de specii | Coeficientul care se aplică prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior | |
|---|---|---|---|
| 1. | Rășinoase | 1,20 | |
| 2. | Fag | 1,30 | |
| 3. | Cvercinee, frasin | 1,70 | |
| 4. | Diverse specii tari | 1,10 | |
| 5. | Diverse specii moi | 1,00 |
NOTĂ:
a) Prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior se stabilește periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, la propunerea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, și este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
b) Indicatorul P ML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulțirea coeficientului din coloana 2 cu prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, ținând seama de prețul de piața."
4. Anexa nr. 3 la metodologie va avea următorul cuprins:
"ANEXA Nr. 3 la metodologie
CRITERII pe baza cărora se determina coeficienții N și N1, utilizați la calculul contravalorii terenurilor (VT), al chiriei (CHA) și, respectiv, al contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitatii (DVML)
| Nr. crt. | CRITERII | NOTA ACORDATĂ | ||
|---|---|---|---|---|
| 0 | 1 | 2 | 3 | |
| 1 | Categorii de arboreturi sau terenuri de împădurit pe tipuri funcționale | Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenții pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte produse nelemnoase, parcuri naționale, rezervații naturale și științifice, monumente ale naturii precum și terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcțional T(I) | 15 | |
| Arboreturile la care nu este permisă sau nu este posibilă decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor speciale de conservare, precum și terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcțional T(II) | 10 | |||
| Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit, precum și terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcțional T(III) | 5 | |||
| Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de regenerare normală sau mai mare, dar cu restricții în executarea tăierilor, precum și terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcțional T(IV) | 3 | |||
| Arboreturile cu funcții de producție și de protecție la care nu sunt restricții privind tratamentele, precum și terenuri destinate împăduririi încadrate la tipul funcțional T(V) și T(VI) | 2 | |||
| Terenurile fără vegetație forestieră | 1 | |||
| 2 | Amplasarea terenului față de localități | 2.A. Teren în intravilan și până la 2 km de la limita perimetrului construibil: | ||
| - Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice | 150 | |||
| - Municipii-reședință de județ, peste 100.000 locuitori | 120 | |||
| - Municipii-reședință de județ, sub 100.000 locuitori | 90 | |||
| - Municipii | 60 | |||
| - Orașe | 40 | |||
| - Sate reședință de comună | 20 | |||
| - Sate | 10 | |||
| 2.B. Între 2 și 10 km de la limita perimetrului construibil: | ||||
| - Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice | 80 | |||
| - Municipii-reședință de județ, peste 100.000 locuitori | 60 | |||
| - Municipii-reședință de județ, sub 100.000 locuitori | 40 | |||
| - Municipii | 30 | |||
| - Orașe | 20 | |||
| - Sate reședință de comună | 10 | |||
| - Sate | 5 | |||
| 2.C. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil: | ||||
| - Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice sau turistice | 40 | |||
| - Municipii-reședință de județ, peste 100.000 locuitori | 30 | |||
| - Municipii-reședință de județ, sub 100.000 locuitori | 20 | |||
| - Municipii | 10 | |||
| - Orașe | 5 | |||
| - Sate reședință de comună | 3 | |||
| - Sate | 1 | |||
| 3 | Amplasarea terenului față de rețelele de transport | 3.A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanță de cel mult 1 km față de calea de transport): | ||
| - Autostrăzi și drumuri naționale europene | 40 | |||
| - Alte drumuri naționale | 30 | |||
| - Drumuri județene | 20 | |||
| - Drumuri comunale | 10 | |||
| - Drumuri forestiere, industriale și alte asemenea | 5 | |||
| 3.B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 5 km față de stație) | 5 | |||
| 3.C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 5 km față de port) | 5 | |||
| 3.D. Transport maritim (în cazul în care terenul se află la o distanță de cel mult 5 km față de port) | 5 | |||
| 4 | Alte utilități | Rețele de apă-canal până la 500 m | 5 | |
| Rețele de distribuție a energiei electrice până la 500 m | 5 | |||
| Rețele de distribuție a gazelor naturale până la 1000 m | 5 | |||
| 5 | Ponderea suprafeței fondului forestier național în cadrul județului | Până la 10% | 50 | |
| 10-20% | 40 | |||
| 20-30% | 30 | |||
| 30-40% | 20 | |||
| Peste 40% | 10 | |||
NOTĂ:
- Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menționate.
- Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi sau terenuri de impadurit pe tipuri functionale).
- Pentru criteriul «Amplasarea terenului față de localități», în cazul în care diferența dintre distanta față de localitatea cea mai apropiată și distanta față de o localitate încadrată la o categorie de importanța mai mare aflată în apropiere este mai mica de 10 km, se ia în considerare distanta față de localitatea de cea mai mare categorie.
- În cazul criteriului «Amplasarea terenului față de rețelele de transport» se cumulează, în funcție de situație, notele de la pct. 3.A, 3.B, 3.C și 3.D.
- În cazul pct. 3.A se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie."