Articolul 6
Nereturnarea
Art. 6 din LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
- Capitolul II Principii și garanții procedurale
(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la privind prevenirea și combaterea terorismului.
(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.
(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:
a) există motive temeinice ca persoana în cauza să fie considerată un pericol la adresa securității statului român; sau
b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracțiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.
(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune săvârșită cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.
(la 27-01-2014, Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de )