Articolul 2

(1) Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptate în baza cap. VII al Cartei Organizației Națiunilor Unite, sunt direct aplicabile, constituind în mod direct drepturi și obligații pentru instituțiile publice și subiectele de drept intern.

(2) Acțiunile comune și pozițiile comune ale Consiliului Uniunii Europene, precum și alte decizii cu caracter similar, adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune, prin care se instituie sancțiuni sau măsuri restrictive față de state terțe ori entități nonstatale devin obligatorii, în temeiul prezentei legi, pentru subiectele de drept intern - instituții publice, persoane fizice sau juridice din momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu art. 3.

(3) Caracterul obligatoriu al sancțiunilor instituite prin acte ale altor organizații internaționale sau, după caz, prin decizii unilaterale ale statelor va fi stabilit prin act normativ special.

(4) Instituțiile publice au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a acțiunilor comune și pozițiilor comune ale Consiliului Uniunii Europene, precum și a altor decizii cu caracter similar, adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune, menționate la alin. (1) și (2), în conformitate cu prezenta lege.

(5) În cazul în care în textul acțiunilor comune și pozițiilor comune ale Consiliului Uniunii Europene, precum și al altor decizii cu caracter similar, adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune, se precizează că acestea sunt de aplicabilitate imediată, instituțiile publice competente au obligația de a adopta în regim de urgență toate măsurile pentru punerea acestora în aplicare chiar înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.