Articolul 2
Art. 2 din DECRET nr. 81 din 15 martie 1985 cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste
Codul de procedură civilă se modifica și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2 punctul 1, privind competența tribunalelor, după litera e) se introduce litera e^1), cu următorul cuprins:
"e^1) litigiile dintre unitățile socialiste, dacă prin lege nu se prevede altfel;"
2. După articolul 2 se introduce articolul 2^1, cu următorul cuprins:
"Art. 2^1 - Tribunalul municipiului București judeca în prima instanța, în afară litigiilor prevăzute la art. 2 pct. 1 lit. e^1), indiferent de sediul părților:
a) litigiile patrimoniale izvorite din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor interne privind realizarea operațiunilor de export, import și cooperare economică internationala, cînd una dintre părți este o unitate de comerț exterior sau autorizata să facă operațiuni de comerț exterior;
b) litigiile patrimoniale în care figurează ca parte Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne sau Direcția Generală a Rezervelor de Stat ori o unitate din subordinea acestora."
3. La cartea VI "Proceduri diverse", după capitolul XIII se introduce un nou capitol, cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL XIV
Reguli speciale privind soluționarea litigiilor dintre unitățile socialiste
Cererea de chemare în judecata se va introduce la instanța numai după ce unitatea reclamanta a încercat soluționarea neintelegerii prin conciliere directa cu cealaltă parte, cu respectarea prevederilor legale.
În scopul soluționării prin conciliere directa a litigiului, unitatea reclamanta este obligată să se intilneasca cu cealaltă parte, rezultatul concilierii urmînd a se consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce dintre părți referitoare la obiectul neintelegerii și a punctului de vedere al fiecărei părți.
Pentru litigiile de valoare mai mare de un milion lei, concilierea se va efectua obligatoriu la nivelul conducătorilor unităților.
Cererea de chemare în judecata se introduce numai la tribunalul în a cărui raza teritorială își are sediul pîrîtul sau unul dintre piriti. Pentru litigiile prevăzute la art. 2^1, cererea se introduce numai la Tribunalul municipiului București.
Cererea nu va fi primită fără înscrisul din care să rezulte ca s-a încercat concilierea.
Cererea de chemare în judecata va cuprinde:
- denumirea părților, cu precizarea dacă au personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul acestora, telefonul și indicarea organelor în subordinea cărora se afla;
- numele, prenumele și calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă calitatea, cît și dreptul de a semna;
- obiectul și valoarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determinarea valorii;
- indicarea temeiurilor de fapt și de drept pe care se sprijină diferitele capete de cerere, cu trimitere pentru fiecare din ele la înscrisurile doveditoare corespunzătoare;
- indicarea altor probe ce s-ar mai putea invoca, iar dacă urmează a se cere explicații părții celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicații;
- numele și adresa martorilor, în cazul în care partea se folosește de această probă;
- indicarea băncii și a contului în care urmează să se facă virarea sumelor pretinse.
La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe actele pe care partea își întemeiază pretențiile, dovezile din care să rezulte ca s-au comunicat unității pirite copii de pe acțiune și de pe actele de care unitatea reclamanta se servește.
Unitatea pirita este obligată ca în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea de chemare în judecata să depună o intimpinare, care să cuprindă:
- denumirea unității, cu precizarea dacă are personalitate juridică sau împuternicire de reprezentare, după caz, sediul, telefonul și indicarea organului în subordinea căruia se afla;
- numele, prenumele și calitatea persoanelor împuternicite a semna, cu indicarea actului din care rezultă atît calitatea, cît și dreptul de a semna;
- răspunsul la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la înscrisurile corespunzătoare;
- indicarea celorlalte probe ce s-ar mai invoca, iar dacă urmează a se cere explicații părții celeilalte, aspectele asupra cărora vor purta aceste explicații;
- numele și adresa martorilor, în cazul în care partea se folosește de această probă;
- indicarea băncii și a contului din care ar urma să se facă virarea sumelor admise.
La intimpinare se va anexa și dovada comunicării către unitatea reclamanta a copiilor de pe aceasta și de pe actele anexate.
Cererea reconvențională, precum și cererile de introducere în cauza a unor unități socialiste în orice calitate, se pot face pînă la prima zi de înfățișare.
Nu se pot pretinde, prin aceeași cerere, drepturi ce decurg din raporturi juridice deosebite, fără legătură între ele.
Instanța, din oficiu, poate extinde cadrul litigiului prin introducerea în cauza și a altor unități socialiste, modifica obiectul cererii sau temeiul juridic al acesteia în scopul stabilirii răspunderii părților și prevenirii unor litigii ulterioare.
În cursul soluționării litigiului, instanța poate chema, pentru relații, reprezentanți ai unor organe sau unități socialiste și poate cere acestora date, acte și orice alte dovezi necesare soluționării litigiului. Pentru intirzierea nejustificată a executării măsurilor dispuse, instanța poate să aplice persoanelor vinovate amenda de la 250 la 1.000 lei.
Chemarea părților se poate face și telefonic, telegrafic sau prin alte mijloace potrivite, depunîndu-se la dosar dovada corespunzătoare.
Procurorul poate să participe la judecarea, în orice faza, a litigiilor dintre unitățile socialiste.
Ședințele de judecată nu sînt publice.
Ședințele de judecată au loc la sediul instanței. Ele pot avea loc și la sediul uneia dintre părți.
Hotărîrile primei instanțe se comunică din oficiu. Ele pot fi atacate cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cazul în care obiectul litigiului îl constituie plata contravalorii produselor livrate, lucrărilor executate ori serviciilor prestate, instanța judecătorească va putea dispune, la cererea, temeinic justificată, a reclamantului, executarea provizorie a hotărîrii. În acest scop, instanța va comunică, de îndată, reclamantului copie de pe dispozitivul hotărîrii, cu mențiunea ca aceasta s-a eliberat în vederea decontării prin banca.
Recursul se judeca de secția civilă a Tribunalului Suprem.
În litigiile cu o valoare pînă la 250.000 lei inclusiv, recursul se judeca de un complet al tribunalului județean sau al Tribunalului municipiului București, constituit potrivit legii de organizare judecătorească.
Procurorul general al Republicii Socialiste România poate declara recurs extraordinar, în termen de 6 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești, în litigiile cu o valoare mai mare de 1 milion lei și numai în urma sesizării primite de la conducătorul organului central căruia îi este subordonata unitatea socialistă nemultumita. Organul central va putea sesiza pe procurorul general în vederea examinării necesității introducerii recursului extraordinar într-un termen de cel mult 3 luni de la data cînd hotărîrea a rămas definitivă.
În cazul în care, înainte de executarea hotărîrii, vreuna dintre părți a fost supusă reorganizării, instanța, la cerere, prin încheiere data cu citarea părților, va rectifica în mod corespunzător hotărîrea."