Începe proba gratuită

LEGE nr. 55 din 17 martie 2005 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de control şi fluxul transfrontalier al datelor, adoptat la Strasbourg la 18 noiembrie 2001

Articolul UNIC

Articolul UNIC

Art. UNIC din LEGE nr. 55 din 17 martie 2005 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de control şi fluxul transfrontalier al datelor, adoptat la Strasbourg la 18 noiembrie 2001

Se ratifică Protocolul adițional la Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritățile de control și fluxul transfrontalier al datelor, adoptat la Strasbourg la 18 noiembrie 2001 și semnat de România la 13 iulie 2004.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ADRIAN NĂSTASE

PREȘEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

București, 17 martie 2005.

Nr. 55.

PROTOCOL ADIȚIONAL la Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autoritățile de control și fluxul transfrontalier al datelor*)

Notă

*) Traducere.

Strasbourg, 8 noiembrie 2001

PREAMBUL

Părțile acestui protocol adițional la Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, deschisă pentru semnare la Strasbourg la data de 28 ianuarie 1981, denumită în continuare Convenția, convinse de faptul că autoritățile de control, exercitându-și atribuțiile în completă independență, constituie un element al protecției efective a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor personale, luând în considerare importanța fluxului de informații între popoare, considerând că o dată cu creșterea schimbului de date personale în afara frontierelor naționale este necesară asigurarea protecției efective a drepturilor omului și a libertăților sale fundamentale și, în special, dreptul la confidențialitate, în legătură cu astfel de schimburi de date personale, au convenit următoarele: