Articolul 33

1. Statele membre pot declara Comisiei ca acestea își rezerva prerogativa, prin derogare de la art. 32 și până la coordonarea ulterioară, de a permite sau cere tuturor societăților comerciale sau anumitor clase de societăți:

(a) evaluarea pe baza metodei valorii de înlocuire pentru imobilizarile corporale cu durate limitate de utilizare economică și pentru stocuri;

(b) evaluarea elementelor prezentate în conturile anuale, inclusiv capitalul și rezervele, prin alte metode, decât cea prevăzută la lit. (a), destinate sa țină seama de inflație;

(c) reevaluarea imobilizarilor.

Dacă legislația naționala prevede metode de evaluare conform lit. (a), (b) și (c), aceasta trebuie să definească conținutul și limitele metodelor în cauza, precum și regulile pentru aplicarea acestora.

Aplicarea oricărei astfel de metode, elementele de bilanț și de cont de profit și pierdere în cauza, precum și metodele prin care valorile prezentate sunt calculate se prezintă în notele la conturi.

2. (a) Dacă se aplică alin. 1, valoarea diferenței dintre evaluarea efectuată prin metoda utilizata și evaluarea efectuată în conformitate cu regula generală prevăzută la art. 32 trebuie înregistrată la rezerva din reevaluare în cadrul titlului de "Datorii". Tratamentul acestui element pentru scopuri fiscale trebuie explicat fie în bilanț, fie în notele la conturi.

În scopul aplicării ultimului paragraf al alin. 1, ori de câte ori valoarea rezervei a fost modificată în cursul exercițiului financiar, societățile comerciale trebuie să publice în notele la conturi, inter alia, un tablou care să prezinte:

- valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar, - diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar, - sumele capitalizate sau transferate în alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, - valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar.

(b) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata în orice moment, integral sau parțial.

(c) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate și pentru obținerea scopului sau.

Statele membre pot prevedea reguli care să reglementeze utilizarea rezervei din reevaluare, cu condiția ca transferurile din rezerva din reevaluare în contul de profit și pierdere să se poată face numai în măsura în care sumele transferate au fost înregistrate în contul de profit și pierdere drept cheltuieli sau reflecta cresteri de valoare efectiv realizate. Aceste sume trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere. Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu excepția cazului în care reprezintă câștiguri efectiv realizate.

(d) Cu excepția cazurilor prevăzute la lit. (b) și (c), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.

3. Ajustarile de valoare se calculează în fiecare an pe baza valorii adoptate pentru exercițiul financiar în cauza, cu excepția cazului în care prin derogare de la art. 4 și 22, Statele membre pot permite sau cere ca numai suma ajustarilor de valoare rezultate ca urmare a aplicării regulii generale prevăzute la art. 32 să fie prezentată la elementele relevante în formatele prevăzute la art. 23 - 26 și ca diferența obținută prin metoda de evaluare adoptată conform acestui articol să fie prezentată separat în formate, în plus, art. 32 - 42 se aplică mutatis mutandis.

4. Atunci când se aplică alin. 1, următoarele trebuie prezentate fie în bilanț, fie în notele la conturi, separat pentru fiecare element de bilanț, asa cum este prevăzut în formatele prevăzute la art. 9 și 10, cu excepția stocurilor, fie:

(a) valoarea la data bilanțului rezultată din evaluarea efectuată în conformitate cu regula generală prevăzută la art. 32 și suma ajustarilor cumulate de valoare; sau

(b) valoarea la data bilanțului a diferenței dintre evaluarea facuta în conformitate cu prezentul articol și cea rezultată din aplicarea art. 32 și, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustarilor suplimentare de valoare.

5. Fără a aduce atingere art. 52, la propunerea Comisiei și în termen de șapte ani de la notificarea prezentei directive, Consiliul examinează și, dacă este necesar, modifica prezentul articol, ținând cont de tendintele economice și monetare din cadrul Comunității.