Articolul 6

a) constituie evidența centralizată a copiilor pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii de adopție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, republicată;

b) ține evidența cererilor familiilor sau ale persoanelor care și-au manifestat dorința de a adopta copii și care sunt apte să adopte;

c) îndrumă și sprijină în mod corespunzător aceste familii sau persoane în vederea efectuării procedurii necesare adopției;

d) încheie acorduri de colaborare cu autoritățile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alte state care au atribuții în domeniul adopției, fie direct, fie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, prin schimb de note sau scrisori diplomatice;

e) autorizează organismele private străine și române să desfășoare activități în domeniul adopției;

f) recomandă direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului familii ori persoane care doresc să adopte;

g) efectuează notificările și comunicările prevăzute de Legea nr. 273/2004 , republicată;

h) urmărește evoluția copilului și a relațiilor dintre acesta și adoptator sau familia adoptatoare străină, pe o perioadă de cel puțin 2 ani de la încuviințarea unei adopții internaționale, prin autoritatea publică centrală competentă sau organizația acreditată ori autorizată din statul primitor;

i) transmite instanțelor judecătorești competente cererile familiilor sau ale persoanelor care doresc să adopte copii aflați în evidența sa, în cazul adopției internaționale;

j) participă în cauzele care au drept obiect soluționarea cererilor privind încuviințarea adopției internaționale aflate pe rolul instanțelor judecătorești;

k) stabilește măsurile necesare pentru evitarea încuviințării unor adopții supuse eșecului, a obținerii oricăror foloase materiale necuvenite și a oricăror tendințe de trafic de copii;

l) eliberează certificate care atestă că adopția a fost încuviințată conform normelor impuse de Convenția de la Haga;

m) depune diligențele necesare pe lângă autoritățile statului al cărui cetățean a adoptat un copil aflat în evidența sa, pentru ca acesta să beneficieze de garanțiile și normele echivalente celor existente în cazul unei adopții naționale;

n) ține evidența centralizată a tuturor adopțiilor încuviințate;

o) elaborează proiecte de acte normative, norme și metodologii în domeniul adopției;

p) asigură controlul și îndrumarea metodologică a activităților desfășurate în cadrul procedurilor de adopție de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și organismele private și propune instituțiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenționale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate de săvârșirea abaterilor constatate;

q) monitorizează și controlează respectarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopției interne;

r) ia măsurile necesare sau, după caz, propune autorităților ori instituțiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile și normele tratatelor internaționale în domeniul adopției, la care România este parte;

s) sprijină copiii adoptați în demersurile lor de a-și cunoaște originile și propriul trecut, colaborând în acest scop cu alte persoane juridice publice sau private.