Articolul 24

1.

a) Dacă una dintre părți are intenția de a începe producția de opiu sau de a mări producția sa de opiu, va ține cont de cererea mondială de opiu existent, în conformitate cu evaluările publicate de organ, cu scopul ca producția sa de opiu să nu antreneze o supraproducție de opiu în ansamblul mondial.

b) Nici o parte nu va autoriza producția de opiu sau nu va mări producția sa de opiu dacă, după părerea ei, o astfel de producție sau mărirea producției de pe teritoriul ei riscă alimentarea traficului ilicit de opiu.

2.

(i) evaluarea cantităților care trebuie produse în vederea exportului;

(îi) controalele existente sau propuse, în ce privește opiul care trebuie produs;

(iii) numele țării sau al țărilor cărora socotește că le va exporta acest opiu; și consiliul va putea, fie să aprobe notificarea, fie să recomande părții interesate să nu producă opiu pentru export.

a) Sub rezerva dispozițiilor din paragraful 1, dacă o parte care la 1 ianuarie 1961 nu producea opiu în vederea exportului, dorește să exporte opiul pe care-l produce, în cantități care nu depășesc cinci tone pe an, se va notifica organului, anexând la această notificare informațiile care privesc:

(i) controalele în vigoare cerute prin prezenta convenție în ceea ce privește producția pentru exportul de opiu; și

(îi) numele țării sau țărilor cărora intenționează să le exporte opiu; și organul va putea fie să aprobe această notificare, fie să recomande părții interesate să nu producă opiu pentru export.

b) Dacă o parte, alta decât partea menționată la paragraful 3, dorește să producă mai mult de cinci tone de opiu destinate exportului pe an, ea va notifica consiliului, anexând la această notificare informațiile indicate, cuprinzînd și:

3. Contrar dispozițiilor alineatelor a) și b) ale paragrafului 2, o parte care, în timpul celor 10 ani care au precedat imediat data de 1 ianuarie 1961, a exportat opiu produs de ea, va putea continua să exporte opiul pe care-l produce.

4.

a) O parte nu va importa opiu din nici o țară sau teritoriu, în afară de cazul cînd opiul este produs pe teritoriu;

(i) unei părți menționate în paragraful 3;

(îi) unei părți care a adresat o notificare organului în conformitate cu dispozițiile alineatului a) din paragraful 2; sau

(iii) unei părți care a primit aprobarea consiliului în conformitate cu dispozițiile alineatului b) din paragraful 2.

b) Contrar dispozițiilor din alineatul a) al prezentului paragraf, o parte poate să importe opiu produs de către orice țară care a produs și exportat opiu în timpul celor 10 ani care au precedat 1 ianuarie 1961, dacă un organ sau o agenție de control național a fost stabilit și funcționează, în scopurile definite în articolul 23, în țara interesată și dacă aceasta posedă mijloace eficace de a face ca opiul pe care-l produce să nu alimenteze traficul ilicit.

5. Dispozițiile prezentului articol nu vor împiedica o parte:

a) să producă opiu în cantitate suficientă pentru nevoile sale; sau

b) să exporte opiu sechestrat din traficul ilicit unei alte părți, în conformitate cu exigențele prezentei convenții.