Articolul 21
Limitarea fabricării și a importului
Art. 21 din DECRET nr. 626 din 31 decembrie 1973 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961 şi la protocolul privind modificarea acestei convenţii
- Anexa 1
1. Cantitatea totală din fiecare stupefiant care se va fabrica și importa de către o țară sau un teritoriu oarecare în cursul unui an nu va trebui să fie mai mare decât suma următoarelor elemente:
a) cantitatea consumată, în limita evaluării corespunzătoare, în scopuri medicale și științifice;
b) cantitatea utilizată, în limita evaluării corespunzătoare, în vederea fabricării altor stupefiante, a preparatelor din tabelul III și a substanțelor care nu sînt vizate prin prezenta convenție;
c) cantitatea exportată;
d) cantitatea vărsată la stoc, în scopul de a aduce stocul la nivelul specificat în evaluarea corespunzătoare; și
e) cantitatea procurată, în limita evaluării corespunzătoare, pentru nevoile speciale.
2. Din totalul elementelor enumerate în paragraful 1 se vor scădea toate cantitățile care au fost sechestrate și puse pe piața licită, de asemenea și toată cantitatea luată din stocurile speciale, în vederea satisfacerii nevoilor populației civile.
3. Dacă organul constată că cantitatea fabricată și importată în cursul unui an întrece totalul cantităților enumerate în paragraful 1, ținînd seama de scăzămintele prevăzute în paragraful 2 al prezentului articol, excedentul astfel constatat care va exista la sfîrșitul anului va fi scăzut, anul următor, din cantitățile care trebuie fabricate sau importate, de asemenea și din totalul evaluărilor definite în paragraful 2 al articolului 19.
4.
a) Dacă reiese din statisticile importurilor sau ale exporturilor (articolul 20) că cantitatea exportată, cu destinația unei țări sau a unui teritoriu oarecare, depășește totalul evaluărilor relative la această țară sau teritoriu, după cum este definit în paragraful 2 al articolului 19, mărită cu cantitatea declarată ca exportată și făcându-se scăderea întregului excedent constatat conform paragrafului 3 al prezentului articol, organul poate face o notificare statelor care, după părerea sa, ar trebui să fie informate.
b) Imediat ce primesc o astfel de notificare părțile nu vor mai autoriza, în timpul anului în curs, un nou export de stupefiante, care să aibă ca destinație țara sau teritoriul în cauză, în afară de:
(i) cazul în care s-ar fi furnizat o evaluare suplimentară pentru această țară sau teritoriu, în ceea ce privește toate cantitățile importate în excedent și cantitățile suplimentare cuvenite; sau
(îi) cazurile excepționale în care exportul este, după părerea guvernului țării exportatoare, indispensabil tratamentului bolnavilor.