Articolul 11
Art. 11 din ORDONANŢĂ nr. 9 din 22 ianuarie 2004 privind unele contracte de garanţie financiară
(1) Nu pot fi declarate nule, anulabile sau lipsite de efecte contractele de garanție financiară, precum și punerea la dispoziție a garanțiilor financiare în baza unui asemenea contract numai pe motiv că acestea au fost încheiate sau garanțiile financiare au fost puse la dispoziție în următoarele condiții:
a) în ziua începerii măsurii de reorganizare sau procedurii de lichidare împotriva furnizorului garanției sau a debitorului obligației financiare garantate, dar înaintea pronunțării deciziei sau ordinului prin care a început această măsură/procedură;
b) în cursul unei perioade de timp determinate, anterioară datei începerii măsurii de reorganizare sau procedurii de lichidare împotriva furnizorului garanției financiare sau a debitorului obligației financiare garantate, perioadă stabilită potrivit dispozițiilor legale care reglementează aceste măsuri/proceduri în raport cu această dată ori în raport cu momentul pronunțării oricărei decizii sau ordin ori al întreprinderii oricărui act în legătură cu o astfel de măsură sau procedură ori în cursul acestora.
(2) În cazul în care un contract de garanție financiară a fost încheiat sau o obligație financiară garantată a luat naștere ori o garanție financiară a fost pusă la dispoziție în ziua începerii măsurii de reorganizare sau procedurii de lichidare, dar după momentul începerii acesteia, contractul își va produce efectele și va fi opozabil terților dacă beneficiarul garanției financiare poate dovedi că nu a cunoscut și nici nu putea să cunoască faptul că o astfel de măsură/procedură a fost începută.