Articolul 20

1. În măsura în care legislația statului de reședința nu se opune funcționarul consular este autorizat sa îndeplinească în circumscripția sa consulară și în cererea naționalilor săi următoarele activități:

a) sa primească, sa întocmească și sa autentifice documente cuprinzînd declarațiile cetățenilor statului trimițător;

b) sa primească, sa întocmească și sa autentifice acte și contracte ale cetățenilor statului trimițător, dacă sînt destinate sa producă efecte în afară statului de reședința și dacă nu se referă la bunuri imobiliare situate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare;

c) sa legalizeze semnăturile de pe documente ale cetățenilor statului trimițător, precum și semnăturile autorităților judiciare sau ale altor autorități ale statului trimițător și ale statului de reședința, pe documentele pe care le emit;

d) sa legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente;

e) sa primească în depozit documentele aparținînd cetățenilor statului trimițător sau care sînt destinate acestora. Aceste depozite nu beneficiază de imunitățile prevăzute de art. 30 al prezentei convenții.

2. Documentele prevăzute în paragraful 1 de mai sus au în statul de reședința aceeași valoare juridică și forta probanta ca documentele autentificate, legalizate sau certificate de autoritățile judiciare sau de alte autorități competente ale acestui stat.