Articolul 37

Dacă cel puțin 10% din numărul credinciosilor comunității locale a unui cult trec la alt cult, comunitatea locală religioasă a cultului părăsit, pierde de drept o parte din patrimoniul sau, proporțională cu numărul credinciosilor care au părăsit-o și aceasta parte proporțională se stramuta tot de drept în patrimoniul comunității locale a cultului adoptat de noii credinciosi.

Dacă cei care părăsesc comunitatea locală alcătuiesc majoritatea, biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni), cum și edificiile anexe, aparțin de drept comunității locale a cultului nou adoptat, cealaltă avere cuvenindu-se celor două comunități locale în proporția arătată la alineatul precedent.

Dacă cei trecuți de la un cult la altul reprezintă cel puțin 75% din numărul credinciosilor comunității locale a cultului părăsit, întreaga avere se stramuta de drept în patrimoniul comunității locale a cultului adoptat, cu drept de despăgubire pentru comunitatea locală parasita, proporțional cu numărul celor rămași fără a se socoti biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni) și edificiile anexe; aceasta despăgubire va fi plătită în termen de cel mult 3 ani de la stabilirea ei.

Cazurile prevăzute în acest articol vor fi constatate și soluționate de judecătoria populara a locului.