Articolul 23
Art. 23 din DECRET nr. 213 din 5 iulie 1976 pentru ratificarea Convenţiei dintre Republica Socialistă România şi Japonia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tokio la 12 februarie 1976
- Anexa 1
1. Naționalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenți ai unuia dintre statele contractante, nu vor fi supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de aceasta, diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile conexe la care sînt sau pot fi supuși naționalii acelui celălalt stat contractant aflați în aceeași situație.
2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acest celălalt stat contractant în condiții mai puțin avantajoase decît impozitarea întreprinderilor acestui celălalt stat contractant desfășurînd aceleași activități.
Aceasta prevedere nu se va interpreta ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant deduceri, degrevari sau reduceri la impozitare pe considerentul statutului civil sau al sarcinilor familiale pe care le acorda rezidenților proprii.
3. Întreprinderile unui stat contractant al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat, direct sau indirect, de unu sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat la nici un impozit sau obligație conexă care să fie diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile conexe la care sînt sau ar putea fi supuse întreprinderile similare ale acelui prim stat menționat.
4. În prezentul articol termenul impozitare indica impozite de orice fel sau denumire.