Articolul 22
Art. 22 din LEGE nr. 637 din 7 decembrie 2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolventei
- Titlul I Raporturile cu state straine, în general
- Capitolul 3 Recunoasterea procedurii straine şi măsuri cu executare vremelnica
(1) La solicitarea reprezentantului strain instanța poate incuviinta, ulterior recunoasterii procedurii straine principale sau secundare, orice măsură cu executare vremelnica necesară pentru protejarea bunurilor debitorului sau a intereselor creditorilor acestuia, precum:
a) suspendarea acțiunilor ori a cererilor cu caracter individual referitoare la bunurile, drepturile și oblibațiile debitorului, în măsura în care acestea nu au fost oprite sau suspendate în condițiile prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. a);
b) suspendarea masurilor de executare purtând asupra bunurilor debitorului, în măsura în care oprirea sau suspendarea nu a intervenit ca urmare a aplicarii art. 20 alin. (1) lit. a);
c) suspendarea exercitiului dreptului de a instraina, greva sau dispune în orice alt mod de bunurile debitorului, în măsura în care suspendarea nu a intervenit în condițiile prevăzute la art. 21 alin. (2);
d) administrarea de probe referitoare la bunurile, actele juridice, drepturile sau oblibațiile debitorului, precum și asigurarea dovezilor și constatarea unei stari de fapt prin executor judecătoresc;
e) insarcinarea reprezentantului strain sau a altei persoane desemnate de instanța cu administrarea sau valorificarea tuturor sau a unora dintre bunurile debitorului, situate în România;
f) prelungirea duratei masurilor incuviintate în condițiile prevăzute la art. 20 alin. (1);
g) aprobarea oricarei alte măsuri care poate fi indeplinita de reprezentantul român, în condițiile stabilite de , republicată, cu modificările și completările ulterioare*).
(2) La solicitarea reprezentantului strain instanța va putea imputernici, ulterior recunoasterii procedurii straine principale sau secundare, pe reprezentantul strain sau pe o altă persoană desemnata de instanța cu administrarea și realizarea tuturor sau a unora dintre bunurile debitorului, situate în România, în măsura în care instanța va considera ca interesele creditorilor români sunt protejate în mod corespunzător.
(3) În vederea incuviintarii masurilor prevăzute în prezentul articol în favoarea reprezentantului unei proceduri straine secundare, instanța se va asigura ca, potrivit legii române, aceste măsuri poarta numai asupra bunurilor susceptibile a fi administrate în cadrul procedurii secundare ori au ca obiect numai informații necesare în acea procedura.
*) privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, republicată, a fost abrogata de , .