Articolul 2
Art. 2 din LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 Legea audiovizualului
- Capitolul I Dispoziții generale
(1) Dreptul de furnizare și dreptul de retransmisie a oricărui serviciu media audiovizual ale unui furnizor de servicii media audiovizuale care se află sub jurisdicția României sunt recunoscute și garantate în condițiile prezentei legi.
(2) Se consideră furnizor de servicii media audiovizuale aflat sub jurisdicția României:
a) orice furnizor de servicii media audiovizuale stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3) ;
b) orice furnizor de servicii media audiovizuale care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4) .
(2^1) Prevederile prezentei legi se aplică și următoarelor categorii:
a) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României;
b) furnizorilor de platformă de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, dar al cărui conținut poate fi accesat pe teritoriul României.
(la 03-07-2022, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de )
(3) În înțelesul prezentei legi, un furnizor de servicii media audiovizuale este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:
a) furnizorul de servicii media audiovizuale are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale sunt luate în România;
b) sediul principal al furnizorului de servicii media audiovizuale se află în România și o parte majoritară a forței de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;
c) deciziile editoriale asupra serviciilor media audiovizuale se iau în România și o parte majoritară a forței de muncă implicate în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România;
d) dacă personalul implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România și într-un alt stat membru al Uniunii Europene și, aplicând criteriile prevăzute la lit. b) și c) , nu se poate stabili dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale lucrează în România sau în acel stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale este considerat ca având sediul în România dacă sediul său principal este în România;
e) dacă cea mai mare parte a personalului implicat în activitatea de furnizare de servicii media audiovizuale nu lucrează nici în România și nici într-un alt stat membru al Uniunii Europene, furnizorul de servicii media audiovizuale va fi considerat ca având sediul în România dacă și-a început pentru prima oară activitatea în România și menține în prezent o legătură stabilă și efectivă cu economia României.
(4) Furnizorii de servicii media audiovizuale cărora nu li se aplică niciunul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt considerați a fi în jurisdicția României dacă se află în una dintre situațiile următoare:
a) utilizează o stație de emisie de la sol spre o capacitate de satelit aparținând României;
b) deși nu utilizează o stație de emisie de la sol spre o capacitate satelitară aparținând României, utilizează o capacitate de satelit aparținând României.
c) utilizează o stație de emisie pe unde scurte pentru transmisia de programe spre alte țări.
(la 22-11-2009, Litera c) a alin. (4) al art. 2 a fost introdusă de )
(5) Dacă în stabilirea jurisdicției aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) și (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afara jurisdicției României.
(6) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să informeze Consiliul Național al Audiovizualului cu privire la orice schimbare care ar putea afecta stabilirea jurisdicției.
(la 03-07-2022, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de )
(la 03-12-2008, Art. 2 a fost modificat de )