Articolul 3

(1) Se alocă de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, fonduri pentru proiectarea, restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult, care sunt monumente istorice, și a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil aparținând cultelor religioase recunoscute din România, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri și așezămintelor de asistență socială și medicală acreditate și licențiate, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor și colecțiilor muzeale deținute ori pe care le administrează, pentru proiectarea, construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor, protopopiatelor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităților de învățământ proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult, pentru achiziționarea de imobile necesare desfășurării activității unităților de cult și de asistență socială și medicală susținute de acestea, pentru construirea, amenajarea și repararea clădirilor unităților de cult, având destinația de așezăminte de asistență socială și medicală aflate în proprietate sau în concesiune pe cel puțin 15 ani, pentru activitățile de asistență socială și medicală susținute de acestea, pentru achiziția de mijloace fixe potrivit listei de investiții necesare dotării lăcașurilor de cult, așezămintelor sociale și medicale, instituțiilor media, muzeale ale cultelor religioase, pentru realizarea de producții audio-video despre activitățile cultelor religioase, precum și pentru susținerea unor acțiuni cu caracter intern și internațional realizate de cultele religioase din România.

(2) Lucrările de conservare și restaurare a lăcașurilor de cult, care sunt monumente istorice, se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) De la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse și a așezămintelor de asistență socială și medicală, pentru proiectarea, construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor și care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor cultural-religioase și colecțiilor muzeale, pentru proiectarea, construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor, protopopiatelor, parohiilor sau ale centrelor de cult, a cimitirelor, a sediilor unităților de învățământ proprietate a cultelor recunoscute, pentru proiectarea, construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de locuințe de serviciu ale personalului clerical, așezămintelor de asistență socială și medicală ale unităților de cult, pentru activitățile de asistență socială și medicală susținute de acestea, pentru achiziția de mijloace fixe potrivit listei de investiții necesare dotării lăcașurilor de cult, așezămintelor sociale și celor medicale, instituțiilor media, muzeale ale cultelor religioase, pentru realizarea de producții audio-video despre activitățile cultelor religioase.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (10) și art. 61 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru sumele reprezentând plăți în avans din sprijinul financiar acordat cultelor religioase recunoscute în vederea achiziționării de mijloace fixe necesare dotării obiectivelor reprezentative ale cultelor, unitatea de cult trebuie să facă dovada regularizării totale a avansului după transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului achiziționat, dar nu mai târziu de 3 ani de la data acordării sprijinului financiar.

(5) Încadrarea în categoria obiectivelor reprezentative ale cultelor, conform alin. (4) , se stabilește la propunerea cultelor prin ordin al Secretarului de Stat pentru Culte, pe baza criteriilor aprobate la nivelul instituției.

(6) Cuantumul sumei, acordate ca avans, trebuie să respecte nivelul maxim prevăzut la art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(7) Avansul va fi utilizat în condițiile alin. (4) și (6) în cadrul unor contracte de achiziții de mijloace fixe, unitatea centrală de cult beneficiară fiind obligată ca la încheierea anului bugetar în care s-a acordat sprijinul financiar să transmită un document justificativ privind cuantumul avansului și stadiul execuției bunurilor. Documentul justificativ va fi transmis instituției publice care a acordat sprijinul financiar.

(8) Sumele nejustificate în termenul legal vor fi recuperate de către instituția publică care a acordat sprijinul financiar și se vor restitui bugetului din care au fost avansate, inclusiv sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (4) , (6) și (7) , nejustificate prin bunuri livrate. Recuperarea sumelor se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat, în conformitate cu dispozițiile art. 61 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.