Articolul 37
Soluțiile curții de apel
Art. 37 din LEGE nr. 296 din 7 iunie 2001 privind extrădarea
- Capitolul 3 Procedura extrădării
- Secţiunea 1 Extrădarea pasiva
(1) După examinarea cererii de extrădare, a ansamblului probator și a concluziilor prezentate de partea reclamata și de procuror curtea de apel poate:
a) sa dispună, în cazul concursului de cereri prevăzut la art. 26, conexarea dosarelor, chiar dacă se referă la fapte diferite sau sunt înregistrate la curți de apel diferite, competența teritorială aparținând curții de apel cea dintâi sesizată;
b) sa dispună, în cazul necesității de a primi informații suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 25, amânarea soluționării cererii de extrădare pentru un termen de doua luni, cu posibilitatea reiterarii cererii și acordarea unui ultim termen de încă doua luni;
c) să constate, prin sentinta, dacă sunt sau nu sunt întrunite condițiile extrădării.
(2) Curtea de apel nu este competența să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.
(3) În cazul în care curtea de apel constata că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare, hotărăște respingerea cererii de extrădare și punerea în libertate a persoanei reclamate. Sentinta se motiveaza în 24 de ore și este transmisă Ministerului Justiției. Împotriva sentinței poate să declare recurs, în termen de 5 zile, procurorul general de pe lângă curtea de apel, din oficiu sau la cererea ministrului justiției. Recursul se introduce la Secția penală a Curții Supreme de Justiție și este suspensiv de executare. Decizia Curții Supreme de Justiție este definitivă și se comunică de către Ministerul Justiției autorității competente din statul solicitant.
(4) În cazul în care curtea de apel constata ca sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare. Sentinta se motiveaza în termen de 5 zile de la data pronunțării. Sentinta poate fi atacată cu recurs. Titulari ai recursului sunt procurorul general de pe lângă curtea de apel și partea reclamata. Recursul este suspensiv de executare. Judecarea recursului se face într-un termen de cel mult 10 zile și este de competența Secției penale a Curții Supreme de Justiție. Hotărârea de extrădare rămasă definitivă prin nerecurare sau prin respingerea recursului de către Curtea Suprema de Justiție este definitivă și se înaintează ministrului justiției, care în termen de 5 zile emite un ordin prin care pune în executare hotărârea de extrădare. Împotriva ordinului ministrului justiției nu se mai poate exercita nici o cale de atac și nici o acțiune în fața instanțelor judecătorești.
(5) Dispozițiile referitoare la calea de atac a recursului, prevăzute la alin. (3), se aplică în mod corespunzător și în cazurile în care curtea de apel se pronunța în legătură cu amânarea extrădării, admiterea sub condiție a extrădării, consimțământul extinderii obiectului extrădării și reextrădarea către un stat terț.
(6) În cazul extradarilor sub condiție, prevăzute la art. 13 și 19, curtea de apel va menționa în dispozitivul sentințelor condițiile prevăzute în acele articole.
(7) În cazurile prevăzute la art. 7, art. 9 alin. (5), art. 15 și 20, privitoare la refuzul extrădării pentru anumite categorii de persoane sau genuri de infracțiuni, curtea de apel notifica Ministerului Public obligația legală de a supune cauzele respective spre examinare autorităților judiciare române competente. În cazul prevăzut la art. 16 alin. (2) înștiințarea se transmite la Ministerul Justiției, care o va comunică statului străin.
(8) În cazul admiterii extrădării, dacă se remit și obiecte conform art. 48, se face mențiune despre aceasta în cuprinsul sentinței, anexându-se eventual și un inventar.
(9) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), dacă persoana extradabila se afla în stare de arest, instanța, din oficiu, va reexamina la fiecare 30 de zile necesitatea menținerii măsurii arestării.