Articolul 2

În anexa la ordin sunt procente de dobândă penalizatoare aplicată și pentru perioada 2.01.2008-august 2011.

Conform Ordinului nr. 4.004/14.05.2019 emis de MEC, toate unitățile/instituțiile de învățământ din subordinea ministerului trebuie să aplice procentul de dobândă la sumele nete, să rețină doar impozitul aplicat la sumele nete și să nu vireze contribuții de sănătate și pensii.

Dobânda legală acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, supuse impozitării și plății celorlalte contribuții (CAS, CASS ș.a).

În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Î.C.C.J. prin: Decizia nr. 4/22.01.2018 pronunțată în Dosarul nr. 2.524/1/2017 - publicată în Monitorul Oficial nr. 213/9.03.2018; Decizia nr. 63/1.10.2018 , pronunțată în Dosarul nr. 1.685/1/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 998/26.11.2018.

Astfel, prin Decizia nr. 4/22.01.2018 , Î.C.C.J. a decis că o dobândă legală penalizatoare acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare [ art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare], supuse impozitării și plătii celorlalte contribuții.

Nu este de neglijat nici faptul că la pct. 76 din această decizie Î.C.C.J. a constatat că din examinarea hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei rezultă că există o practică consistentă și unitară, fără excepție, a instanțelor de apel, care consideră că dobânzile acordate pentru plata cu întârziere a unor drepturi salariale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, precum și sumele rezultând din actualizarea cu indicele de inflație a diferențelor salariale sunt supuse impozitului și celorlalte contribuții obligatorii prevăzute de lege, fiind venituri asimilate salariului, în sensul dispozițiilor art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea nr. 571/2003 , respectiv al dispozițiilor art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 , fiind așadar supuse impozitului pe venit.

Prin Decizia nr. 63/1.10.2018 , Î.C.C.J. a decis că o dobândă legală penalizatoare acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare [ art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare], supuse impozitării și plății celorlalte contribuții.

Nu este de neglijat nici faptul că la pct. 78, 79, 80 etc. din această decizie Î.C.C.J. a constatat că: „77. Acest dosar a avut ca obiect dezlegarea următoarei probleme de drept: «Dacă dobânda legală penalizatoare acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare [ art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare], supuse impozitării și plății celorlalte contribuții sau reprezintă despăgubiri în sensul art. 42 lit. b) din Legea nr. 571/2003 [ art. 62 lit. h) din Legea nr. 227/2015 ], nesupuse impozitului».

78. Prin Decizia nr. 4/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au fost respinse ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă în dosarele nr. 4.337/107/2016 și nr. 4.768/107/2016.

79. Această decizie are legătură cu prezenta sesizare, întrucât obiectul sesizării de față îl constituie, așa cum s-a reținut mai sus, «interpretarea dispozițiilor art. 296 j^1 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale art. 139 alin. (1) lit. i) și art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, în sensul dacă există sau nu obligația de plată a C.A.S. și C.A.S.S. și pentru veniturile reprezentate de dobânzile legale acordate pentru plata cu întârziere a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești ce constituie titluri executorii».

80. Art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, care reglementează categorii de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate, face trimitere la veniturile din salarii și asimilate salariilor, definite conform art. 76, relevant fiind pentru speța de față alin. (2) lit. p) din acest ultim articol (regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: sume reprezentând salarii/solde, diferențe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii), reținut în mod expres în dispozitivul deciziei menționate anterior ca făcând obiectul acesteia“.

Dobânzile legale acordate prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor și sunt supuse impozitării și plății celorlalte contribuții C.A.S., C.A.S.S. (sănătate, pensii ș. a). Procentul de dobândă legală se aplică la sumele brute.

Se mai arată că probatoriul administrat constă în practica curților de apel care este unitară și constantă în faptul că toate deciziile emise de către acestea sunt în sensul că dobânda legală penalizatoare acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare [ art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare], supuse impozitării și plătii celorlalte contribuții.

Practica efectivă a celorlalte instituții de stat este în sensul că dobânda legală penalizatoare acordată prin hotărâri judecătorești pentru eșalonarea plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești cu titlu de drepturi salariale reprezintă venituri salariale sau venituri asimilate salariilor în sensul art. 55 alin. (2) lit. j^1) din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare [ art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare], supuse impozitării și plății celorlalte contribuții.

În acest sens se invocă și Adresa nr. 4.731/13.01.2020 (anexa 2) emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Privitor la faptul că în anexa la Ordinul nr. 4.004/14.05.2019 al Ministerului Educației au fost trecute valori procente de dobândă penalizatoare și pentru perioada 2.01.2008-august 2011, acest lucru este inadmisibil, având în vedere că termenul de dobândă penalizatoare a luat naștere începând cu august 2011 prin Ordonanța nr. 13/24.08.2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, publicată în Monitorul Oficial în data de 29.11.2011.

Reclamanții susțin că sunt persoane vătămate, fiind prejudiciați consistent de către Ministerul Educației prin acest ordin abuziv, ilegal și netemeinic.

În soluționarea acțiunii se solicită a se avea în vedere prevederile art. 77 , art. 78 și art. 21 din Legea nr. 24/2000 , care dispun că: