Articolul 74
Art. 74 din LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea
- Partea I EXPROPRIERE
- Capitolul 9 Plata preţului şi lichidarea sarcinilor.
Dacă proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecata numai Creditului funciar rural și pentru o sumă mai mare decât prețul exproprierii, capitalul rămas neamortizat se va divide între proprietarul mosiei și între Stat, trecând asupra Statului spre achitarea prețului, parte din datorie pînă la concurenta prețului exproprierii, iar restul din datoria neamortizata rămîne asupra părții din moșia neexpropriata. Dacă însă capitalul rămas neamortizat este egal sau mai mic decât prețul exproprierii, atunci întreaga aceasta datorie trece asupra Statului, iar diferența, de va fi, pînă la completarea prețului exproprierii, Statul o va plati expropriatului în modul arătat la art. 76.
În toate cazurile sus arătate, ratele întârziate cu procentele și cheltuielile ce s-ar datora vor rămîne ca sarcina privilegiată asupra prețului consemnat la Casa de depuneri și consemnațiuni, cari nu va putea fi liberat decât după dovada achitării acestor rate.
Acestea vor putea rămîne ca sarcina și asupra părții neexpropriate, dacă aceasta se va admite de consiliul de administrație al Creditului. În acest caz, societatea își va conserva asupra părții neexpropriate ipoteca ce o are cu toate drepturile și privilegiile în virtutea prezentului decret-lege, al legii și statutelor sale și a actului de imprumutare.
Plata anuităților respective pînă la stingerea datoriei, rămîne în sarcina Statului.
Dacă sînt mai multe împrumuturi ipotecare asupra unei moșii, repartiția și diviziunea lor se va începe cu prima inscriptiune și se va urma cu cele următoare pînă se va ajunge la o sumă egala cu prețul exproprierii spre a se opera diviziunea cum s-a arătat mai sus.
Capitalul social, în toate cazurile de mai sus, rămîne în întregul lui proprietarului expropriat și nu se va restitui decât după completa stingere a datoriei, atît după partea de moșie rămasă în proprietatea sa, cat și după partea expropriata.
Consiliul de administrație al primei societăți de Credit funciar român din București va face repartiția și diviziunea ipotecelor pe aceste baze, iar Statul rămîne substituit în toate drepturile și obligațiunile proprietarului pentru partea de datorie luată asupra sa; nu va avea însă drept de vot la adunările societății.
Datoria ipotecară luată în sarcina Statului nu este garantată solidar de proprietarii societari ai societății de Credit funciar rural.