Articolul 7
Art. 7 din LEGE nr. 4.287 din 26 octombrie 1921 privind actele referitoare la bunurile de orice natura din tinuturile alipite Regatului României prin hotărîrea Adunării Naţionale dela Alba Iulia din 1 Decemvrie 1918
Contestațiunile cu privire la actele cari au de obiect transmisiuni, concesiuni sau constituiri de drepturi de orice natura și sub orice formă referitoare la bunuri miniere, petrol, gaz metan, ape minerale, caderi de apa și în genere la orice fel de întreprinderi industriale, se vor introduce la ministerul de industrie și comerț.
Contestațiunile cu privire la toate celelalte acte se vor introduce la ministerul de domenii (serviciul contencios).
Contestațiunile vor fi făcute în scris, în termen de 6 luni dela promulgarea legii de fața, și vor cuprinde pe larg temeiurile de drept și de fapt, avînd alăturate actele pe cari se sprijină, în original sau în copii legalizate, însoțite în orice caz de o traductiune certificată în limba română.
Deciziunea pe care ministrul respectiv va trebui sa o dea asupra fiecărei contestatiuni se va putea ataca cu apel la Curtea de apel din Cluj în termen de 15 zile dela comunicarea ei pe cale administrativă.
Curtea de apel este ținuta a judeca apelul de urgenta și cu precădere, în camera de consiliu, contradictor cu ministerul respectiv.
Apelantul este ținut, sub pedeapsa de nulitate a apelului sau, să facă alegere de domiciliu în Cluj.
Contra deciziunilor Curții de apel se poate face recurs de oricare din părți, în termen de 15 zile dela pronunțare, prin declararea lui în scris la grefa Curții respective.
Recursurile se vor judeca de către secțiunea III a înaltei Curți de casație, de urgenta și cu precădere. În caz de casare, înaltă Curte va evoca fondul și va judeca în ultima instanța.
Toate deciziunile ministrului, Curții de apel și înaltei Curți de casație se dau fără drept de opoziție.
Admiterea apelurilor sau recursurilor nu poate indritui condamnarea Statului la cheltuieli de judecată.