Articolul 46
Art. 46 din LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie
- Titlul II Jurisdicţie şi procedura
- Capitolul 2 Procedura
- SECŢIA III
După citirea raportului părțile sau advocatii lor au dreptul sa vorbeasca, cerând voie dela președintele Curții, care va putea limita timpul discutiunii. În toate recursurile, fără nici o excepție, Curtea va examina mijloacele de casare și în lipsa recurentului, cu condițiunea ca recurentul sa comunice Curții ca înțelege a-și susține recursul pe temeiul motivelor scrise, depuse la dosar. În lipsa acestei comunicări din partea recurentului, recursul va fi respins ca nesusținut. Pentru a se stabili ca recursul a fost introdus în termenul legal, grefierii Curților de apel și ai tribunalelor vor fi datori să facă mențiunile prevăzute la art. 36. În afacerile în cari hotărîrile se pot comunică și pe cale administrativă, funcționarul administrativ va fi obligat să facă, în dublu exemplar, dovada sau procesul-verbal de comunicare, dând una părții care face comunicarea, înaintând cealaltă instanței a carei hotărîre a comunicat-o, pentru a o anexa la dosar. Dacă la ziua înfățișării Curtea constata că nu exista la dosar copia dovezii de comunicare, sau a procesului-verbal încheiat de agentul administrativ, ori intimatul nu o prezintă, în aceste cazuri recursul se va considera ca făcut în termen. Cînd comunicarea hotărîrii s'a făcut prin portarei, recurentul este dator ca pînă la ziua înfățișării să prezinte un certificat al portareilor dacă dovada comunicării n'a fost trimisa de portarei și depusa la dosar. Lipsa dovezii de comunicare și neprezentarea certificatului portareilor atrage deadreptul nulitatea recursului fără ca Curtea să poată acorda vreun termen pentru aducerea lor.