Articolul 23
Art. 23 din LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
- Capitolul III Păstrarea, depozitarea și asigurarea securității bunurilor culturale mobile
(1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum și deținătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligații:
a) să asigure cele mai bune condiții de păstrare, conservare și, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora;
b) să nu deterioreze și să nu distrugă aceste bunuri, iar în cazul celor din metal nici să nu le topească;
c) să asigure securitatea acestor bunuri;
d) să înștiințeze în termen de maximum 5 zile serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii în cazul constatării unui pericol iminent de distrugere sau de degradare gravă a acestor bunuri;
e) să nu utilizeze și să nu permită utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzită cinematografică sau teatrală, precum și în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii;
f) să permită accesul specialiștilor din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii în scopul constatării stării de conservare a acestor bunuri; în cazul deținătorilor persoane fizice și al persoanelor juridice de drept privat accesul specialiștilor serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii va fi posibil numai cu acordul scris al proprietarului privind condițiile de acces.
(2) Proprietarii sau titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate au în această calitate și următoarele obligații:
a) să asigure restaurarea bunurilor;
b) să încredințeze executarea lucrărilor de restaurare exclusiv restauratorilor acreditați de către Ministerul Culturii.
(la 03-02-2024, Litera b), Alineatul (2), Articolul 23, Capitolul III a fost modificată de )
(3) Instituțiile publice specializate și nespecializate, cultele, precum și operatorii economici, care dețin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligația să finanțeze achiziționarea și instalarea de sisteme antiefracție, antiincendiu și de asigurare a microclimatului pentru protecția bunurilor culturale mobile.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e) , sunt permise utilizarea și punerea în valoare, în cadrul unor proiecte culturale, a bunurilor mobile clasate constând în instrumente muzicale și bunuri culturale de importanță tehnică prevăzute la art. 3 alin. (2) pct. 5 , pe baza unui contract civil cu clauze specifice, încheiat între proprietar, titularul dreptului de administrare sau titularul altor drepturi reale asupra acestor bunuri, pe de o parte, și utilizatorul bunurilor sau organizatorul evenimentului, pe de altă parte.
(la 02-02-2026, Alineatul (4), Articolul 23, Capitolul III a fost modificat de )
(5) Contractul prevăzut la alin. (4) conține clauze clare privind obligațiile utilizatorului bunului/organizatorului evenimentului cu privire la asigurarea pazei și protecției, asigurarea civilă la riscuri, condițiile de mediu în care sunt depozitate/expuse/ utilizate bunurile culturale, precum și răspunderea părților.
(la 02-02-2026, Articolul 23, Capitolul III a fost completat de )