Articolul 1
Art. 1 din DECRET nr. 162 din 1 ianuarie 1978 privind drepturile şi obligaţiile personalului muncitor trimis în străinătate pentru executări de lucrări şi asistenţa tehnica, contractate de unităţile economice româneşti
(1) Personalul muncitor trimis în străinătate pentru executări de lucrări de construcții-montaj, foraj, geologie, îmbunătățiri funciare, gospodărirea apelor, lucrări de inginerie, proiectare, documentații, asistența tehnica, "service" și altele asemenea, legate de livrări de proiecte, mașini, instalații, utilaje și lucrări de construcții-montaj, contractate de unitățile economice socialiste, beneficiază pe durata trimiterii în străinătate de următoarele drepturi:
A. În străinătate
a) o indemnizație lunară în valută locală reprezentind costul mesei la cantina, cheltuielile personale uzuale și o cota fixa ce se poate pune la dispoziție în devize libere, stabilită potrivit anexei*) care face parte integrantă din prezentul decret;
Notă
*) Anexa se comunică instituțiilor interesate.
b) cazare gratuita, în condițiile prevăzute la art. 2 din prezentul decret, organizată de unitățile care executa lucrările în străinătate, denumite în continuare unități trimitatoare;
c) transportul gratuit, pe distanta dintre spațiile de cazare și locul de muncă, dacă aceasta este mai mare de 1,5 km;
d) echipament de protecție, conform legii;
e) asistența medicală gratuita potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății;
f) servirea mesei contra cost, la cantine organizate de către unitățile trimitatoare.
B. În țara
a) o indemnizație lunară în lei, echivalenta cu retributia medie realizată pe timpul efectiv lucrat în ultimele 12 luni premergătoare plecării în străinătate și care cuprinde:
- retributia tarifara, la care se adauga majorările, indemnizațiile și sporurile care, potrivit dispozițiilor legale, au caracter de retributie tarifara, cuvenită pe timpul efectiv lucrat în limita programului normal de lucru (8 ore pe zi);
- sumele rezultate din diferența pentru lucru în acord (la program normal de lucru) atît pentru muncitori, cît și pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire și paza;
- sumele rezultate din adaosul sau diminuarea la retributia tarifara acordate personalului în regie pentru depășirea sau nerealizarea indicatorilor, sarcinilor de plan sau a celor proprii la program normal de lucru;
- sporul pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate stabilit potrivit legii;
- indemnizația de conducere, acolo unde este cazul;
b) gratificatii în condițiile prevăzute de , în funcție de rezultatele obținute de unitatea la care lucrează în străinătate;
c) alocația de stat pentru copii, calculată în condițiile legii, în raport cu retributia tarifara de încadrare din luna anterioară plecării în străinătate.
(2) Majorările generale ale retributiei tarifare, aplicate în ramura din care provine, în măsura în care nu au fost luate în calculul retributiei medii - atît pentru personalul muncitor aflat în străinătate, cît și pentru cel care în perioada luată în calcul a avut loc o astfel de majorare -, precum și trecerea într-o transa superioară de vechime neîntreruptă în aceeași unitate, modifica corespunzător retributia lunară în lei.
(3) Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale în subordinea cărora se afla unitățile trimitatoare pot aproba, cu acordul Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Ministerului Finanțelor, majorarea cu pînă la 30% a indemnizației lunare în lei, atunci cînd:
- personalul muncitor urmează sa îndeplinească o funcție superioară celei deținute în țara;
- durata lipsei din țara este mai mare de 6 luni; în acest caz majorarea se va acorda numai pentru perioada care depășește acest termen.