Articolul 2
Art. 2 din HOTĂRÂRE nr. 65 din 4 mai 2021 referitoare la Pachetul finanțe digitale: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi - un nou plan de acțiune - COM(2020) 590 final; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale - COM(2020) 591 final; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la o strategie a UE privind plățile de retail - COM(2020) 592 final; propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1.937 - COM(2020) 593 final; propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite - COM(2020) 594 final; propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 - COM(2020) 595 final; propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/65/UE, (UE) 2015/2.366 și (UE) 2016/2.341 - COM(2020) 596 final
Senatul României:
1. salută:
a) abordarea privind modificarea cadrului legal existent privind stimulentele, consultanța financiară și regulile de prezentare a informațiilor, în special prin stabilirea unei baze conceptuale comune, prin reducerea supraîncărcării informaționale și creșterea calității consultanței financiare. Furnizarea de oportunități suplimentare de finanțare în cadrul Uniunii Europene va reduce treptat dependența de finanțarea bancară și va spori partajarea riscurilor pe piața unică, făcând astfel sistemul financiar al Uniunii Europene mai stabil și deblocând fonduri suplimentare;
b) acțiunile propuse pentru a promova și diversifica accesul la finanțare, în special pentru companiile de dimensiuni mici și inovatoare, prin simplificarea regulilor actuale privind listarea pe piețele reglementate și admiterea la tranzacționare menite să crească nivelul de intermediere financiară, un obiectiv important mai ales pentru piața din România;
2. exprimă unele rezerve și solicită:
a) revizuirea caracterului adecvat al cadrului actual de securitizare în vederea asigurării faptului că piețele de capital pot să absoarbă mai multă expunere de la bănci și eliberarea capacităților de creditare ale băncilor, fără a submina standardele prudențiale sau a crea riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară în Uniunea Europeană;
b) definirea mai clară a Regulamentului privind piețele criptoactivelor (MiCA), astfel încât regulamentul să acopere doar criptoactive ce au o funcție de instrumente financiară (utilizate pentru plăți sau ca investiții). România consideră că utilizarea criptoactivelor prevăzute de propunerea MiCA nu trebuie să interfereze cu dreptul de a reglementa utilizarea monedei naționale, așa cum este prevăzut în cadrul național, ca prerogativă a suveranității monetare;
c) o evaluare a riscurilor specifice pe care le prezintă criptoactivele, inclusiv identificarea factorilor de risc specific și modului special în care aceste riscuri sunt acoperite de dispozițiile Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) și de Directiva 2013/36/UE - Directiva privind cerințele de capital (CRD) - CRR/CRD. În acest sens, România apreciază că publicarea și intrarea în efectivitate a MiCA ar trebui să fie corelate cu modificarea corespunzătoare a cadrului CRR/CRD;
d) clarificarea respectării principiului proporționalității în ceea ce privește regimul aplicabil pentru întreprinderile mici și domeniul de aplicare (de exemplu: excluderea sistemelor de plăți, în condițiile în care sistemele de plată cu valoare mare reprezintă cea mai critică infrastructură a pieței financiare). Sistemele critice de plăți ar trebui clar definite, inclusiv pentru statele membre care nu fac parte din zona euro;
e) o atenție sporită la traducerea termenilor specifici în limbile oficiale ale statelor membre, deoarece termenii folosiți în acest domeniu nou trebuie clarificați cu specialiștii în domeniu, pentru a se evita orice confuzie.