Articolul 1
Art. 1 din HOTĂRÂRE nr. 29 din 8 martie 2021 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Consolidarea unei economii neutre climatic: O strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic - COM (2020) 299 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic - COM (2020) 301 final și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale în domeniul energiei și al climei - Stimularea tranziției verzi și promovarea redresării economice prin intermediul planificării energetice și climatice integrate - COM (2020) 564 final
Senatul României:
1. constată că:
a) în baza noului Regulament privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii“), care a intrat în vigoare la 24 decembrie 2018, fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan național privind energia și clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030;
b) tot ceea ce privește hidrogenul lichid, de la producere, transport și utilizare, este elementul de bază al strategiilor energetice și de decarbonizare a Uniunii Europene, viitoare;
c) în prezent, marea majoritate a tehnologiilor de producere a hidrogenului din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon, în special hidrogenul pe bază de combustibili fosili cu captură de carbon, nu sunt competitive, din punctul de vedere al costurilor, cu hidrogenul pe bază de combustibili fosili sau alte tehnologii inovatoare. Indiferent de costul CO_2, costurile actuale estimate pentru hidrogenul pe bază de combustibili fosili se ridică la aproximativ 1,5/kg EUR pentru UE, fiind foarte dependente de prețurile gazelor naturale. În acest context și obținerea de hidrogen lichid din gaz metan este total nepotrivită cu politicile UE, inclusiv din punctul de vedere al resurselor și creării de dependențe de aprovizionare, deoarece amprenta de carbon este foarte mare și astfel acest tip de tehnologie este nesustenabilă din punctul de vedere al țintelor de mediu și al decarbonizării;
d) comunicarea indică foarte clar și ferm faptul că pentru investițiile în instalații de producție și tehnologii aferente hidrogenului din resurse regenerabile și cele cu emisii scăzute de carbon se poate aplica pentru finanțare UE;
e) intenția clară și fermă a Comisiei Europene de a se asigura producția a 1 milion tone anual de hidrogen lichid pe teritoriul Uniunii Europene;
2. apreciază și susține că pentru România este important ca producția de hidrogen să nu se limiteze doar la tehnologiile pentru producerea hidrogenului regenerabil menționate în document, deoarece există și alte modalități/opțiuni de producere a hidrogenului din surse de electricitate cu emisii reduse de carbon (de exemplu, nuclear) sau subliniem și alte tehnologii inovatoare, gen cea aflată în anexa prezentului document, care vor aduce plus valoare economiei românești și bugetului de stat al României;
3. recomandă Guvernului României:
a) asigurarea de fonduri consistente odată cu accesul la fondurile structurale UE, pentru cercetare și producție de masă, pe tehnologii viabile și confirmate care fac obiectul strategiei Uniunii Europene în acest domeniu;
b) stimularea prin punctaj a proiectelor C.E. (centralelor electrice) ce conțin și acumulatori. În acest fel se poate rezolva problema perturbărilor din SEN (Sistemul energetic național), la evaluarea proiectelor depuse pentru finanțarea prin fonduri structurale UE;
c) CTE (avizul tehnic de soluție) să poată înlocui în caz de nevoie ATR (avizul tehnic de racordare), în procedura de evaluare și accesare a fondurilor structurale UE;
d) obligația producătorilor de energie verde de a sponsoriza reîmpăduriri până la 5% din profit, în cazul finanțării investiției prin fonduri structurale UE (sau crearea unor liziere acolo unde este nevoie) și întreținerea lor timp de 10 ani de la începerea producerii de energie verde;
e) posibilitatea achiziționării unor proiecte parțial sau total realizate, dar aflate în blocaj și rentabilizarea lor (plan de rentabilizare), inclusiv a unor fabrici, din fonduri structurale UE;
f) simplificarea documentației și a procedurilor de aplicare a proiectelor și a procedurilor de achiziție;
g) stimularea prin compensații bănești și scutire de taxe a învățământului și cercetării în domeniul energiilor verzi;
4. solicită Guvernului României, în regim de urgență:
a) elaborarea unei strategii naționale privind toate aspectele referitoare la hidrogenul lichid, începând de la cercetare și producere până la consum, luând în considerare solicitarea expresă a Comisiei Europene că fiecare stat membru trebuie să stabilească un plan național privind energia și clima pentru o perioadă de 10 ani, mai exact pentru perioada 2021-2030. România deține, conform anexei la prezenta hotărâre ce cuprinde prezentarea tehnologiei de către persoana juridică care o deține „Gazificarea deșeurilor organice“ și Brevet de invenție, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, RO 126941B1/30.12.2013, Procedeu și instalații pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos, tehnologia confirmată care face ca prețul de producție a hidrogenului lichid curat să fie de aproximativ 0 euro după acoperirea amortismentelor, cu aport zero de dioxid de carbon. Această tehnologie procesează deșeurile urbane și pe cele periculoase organice, la nivel molecular, și le transformă în gaz sintetic, așa-numitul syngaz, care poate fi procesat alternativ în hidrogen lichid curat, energie electrică, îngrășăminte, combustibili sintetici, precum kerosen și motorină, la prețuri competitive și cu aport de dioxid de carbon 0, având un potențial de furnizare de ordinul miliardelor de euro pentru bugetul statului, bugetele locale și județene, economia românească și fiind în același timp și soluția tehnologică ideală pentru eliminarea gropilor de gunoi din cauza cărora România este sub incidența infringementului. Comisia Europeană exemplifică anumite tehnologii de producere a hidrogenului lichid, dar nu exclude posibilitatea finanțării cercetării și implementarea de tehnologii inovative și viabile;
b) negocierea cu Comisia Europeană de măsuri în structura finanțărilor nerambursabile sau găsirea de către Guvernul României a posibilităților pentru finanțarea tehnologiilor inovatoare atât pentru cercetare, cât și pentru producția de hidrogen lichid sau alte surse de energie nepoluantă și cu amprentă de carbon zero, în concordanță cu strategiile UE pentru energie și climă, urmărind prin acest demers evitarea investițiilor în tehnologii învechite, nesustenabile, costisitoare și exportul banilor alocați României în cercetare sau instalații de producție și transport;
c) indicarea exactă și urgentă a surselor de finanțare nerambursabilă pentru astfel de tehnologii inovative, plecând de la cercetare până la producție, pentru apelanți din zona privată sau de stat (autorități locale și județene), în cazul în care există.