Începe proba gratuită

INSTRUCȚIUNE nr. 1 din 8 ianuarie 2021 privind modificarea contractului de achiziție publică/contractului de achiziție sectorială/acordului-cadru

Articolul 4

Articolul 4

Art. 4 din INSTRUCȚIUNE nr. 1 din 8 ianuarie 2021 privind modificarea contractului de achiziție publică/contractului de achiziție sectorială/acordului-cadru

  1. Capitolul II Modificări nesubstanțiale ale contractului/acordului-cadru (nu necesită o nouă procedură de atribuire)
  2. Secţiunea a 3-a Circumstanțe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu ar fi putut să le prevadă

(1) Modificarea generată de apariția unor circumstanțe care nu puteau fi prevăzute, așa cum rezultă din prevederile , respectiv ale , necesită îndeplinirea următoarelor condiții cumulative:

a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă nu ar fi putut să le prevadă; aceste circumstanțe se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate până la data de clarificare inclusiv, în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea/entitatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea sa previzibilă;

b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului;

c) creșterea prețului, în cazul contractelor/acordurilor-cadru ce se supun dispozițiilor , nu depășește 50% din valoarea contractului/acordului-cadru inițial.

(2) În interpretarea prevederilor alin. (1) lit. a) , autoritatea/ entitatea contractantă nu poate justifica circumstanțele pe care nu ar fi putut să le prevadă prin motive care țin, de exemplu, de lipsa sa de experiență sau cunoștințe de specialitate în domeniul achiziției, de cooperarea inexistentă, inadecvată cu diverși factori de decizie, actori instituționali sau de lipsa sa de control asupra situației invocate (aceste circumstanțe țin de imposibilitatea de a anticipa, prevedea, și nu de imposibilitatea de a controla); planificarea defectuoasă a serviciilor/lucrărilor și/sau erorile de proiectare, precum și pregătirea neadecvată a modului de atribuire a contractului de către autoritatea/entitatea contractantă nu intră în categoria circumstanțelor care nu au putut fi prevăzute și, prin urmare, nu constituie o justificare în vederea aplicării prevederilor , respectiv ale .

(3) Modificarea contractului ca urmare a unor circumstanțe care nu ar fi putut fi prevăzute poate fi justificată, de exemplu, de:

a) evoluția degradării structurilor, dacă aceasta a fost cauzată de factori care nu au fost și care nu puteau fi anticipați din cauza caracterului lor extraordinar, neobișnuit pentru zona și condițiile în care s-au produs; în schimb, evoluția normală a degradărilor structurilor, generată de timpul scurs între perioada elaborării studiului de fezabilitate și perioada derulării procedurii de atribuire, respectiv data de clarificare, este o situație pe care o autoritate/entitate contractantă diligentă o putea anticipa;

b) inundațiile, alunecările de teren și căderile de versanți, în condițiile în care acestea reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă și doar în cazul în care investigațiile și studiile de teren necesare au fost realizate, fiind aplicate toate prevederile legale, dar și cunoștințele și bunele practici legate de domeniul din care face parte contractul;

c) prelungirea duratei contractului de lucrări care să justifice suplimentarea cantității serviciilor de supervizare aferente, în condițiile în care prelungirea provine din cauze obiective, care nu puteau fi prevăzute de o autoritate/entitate contractantă, fapt ce presupune că apariția și/sau efectele acestora nu pot fi gestionate printr-o planificare diligentă sau anvergura acestora depășește o perioadă rezonabilă de timp ce poate fi estimată pe baza experienței practice (de exemplu, constructorul a încetinit semnificativ ritmul de lucru din cauza emiterii cu întârziere considerabilă a autorizațiilor/acordurilor/avizelor de către o terță parte, fapt ce a condus la încetinirea progresului fizic al lucrărilor, iar această situație nu a putut fi gestionată prin mecanismele prevăzute în cadrul clauzelor contractului inițial de servicii; în această situație, achiziționarea cantităților suplimentare de servicii de supervizare este limitată la ce este strict necesar pentru a compensa perioada în care constructorul diminuează volumul de muncă sau chiar își suspendă activitatea; în schimb, nerespectarea obligației autorității/entității contractante de a pune terenul la dispoziția antreprenorului, ceea ce conduce la întârzieri în executarea lucrărilor, nu este o circumstanță care nu putea fi prevăzută de autoritatea/entitatea contractantă până la data de clarificare inclusiv;

d) modificările de acte normative, inclusiv normative tehnice, făcând necesară modificarea cerințelor tehnice ale produselor/serviciilor/lucrărilor, dacă acestea au fost publicate după data de clarificare; o astfel de modificare nu poate fi invocată însă ca element ce nu putea fi prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă în situația în care un act normativ a fost publicat înainte de data de clarificare, chiar dacă intrarea sa în vigoare urma să aibă loc la o dată ulterioară;

e) degradarea elementelor de construcție ca urmare a unor accidente (rutiere, feroviare sau de altă natură) și în cazul în care riscul aferent nu este alocat, prin contract, executantului poate constitui element ce nu putea fi prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă, dacă accidentele respective au avut loc ulterior datei de clarificare;

f) modificările în configurația terenului determinate de apariția unor construcții noi pot constitui circumstanțe care nu puteau fi prevăzute de autoritatea/entitatea contractantă în situația în care construcțiile au fost edificate ulterior datei de clarificare, fără a exista informații care să anticipeze o astfel de modificare la momentul inițierii procedurii de atribuire aferente respectivului contract;

g) nevoia de a transfera echipamentul într-o nouă locație din cauza unui incendiu în locația unde fusese instalat inițial de furnizor, iar contractul cu acesta este în vigoare.

(4) În sensul prezentului articol, creșterea prețului contractului/acordului-cadru reprezintă valoarea modificării, respectiv valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor suplimentare/ noi minus valoarea eventualelor produse/servicii/lucrări inițiale la care se renunță din cauza modificării care intervine în derularea contractului/acordului-cadru ca urmare a apariției circumstanțelor care nu puteau fi prevăzute de autoritatea/ entitatea contractantă; în cazul în care contractul/acordul-cadru inițial include o formulă de ajustare a prețului, pragul valoric de maximum 50% se raportează la valoarea ajustată a contractului/acordului-cadru, la momentul aprobării modificării; un exemplu în acest sens este următorul: un contract de lucrări prevede construcția unui zid de cărămizi, cu 1.000 de cărămizi roșii, la prețul de 1 leu bucata; după semnarea contractului și înainte de începerea lucrărilor este publicat un act normativ prin care se impune ca zidul să fie din cărămizi galbene; cărămizile galbene au un preț de 1,1 lei bucată. În acest exemplu, valoarea modificării sau creșterea prețului contractului este de (1.100 – 1.000) = 100 lei.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.