Începe proba gratuită

LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane

Articolul 63

Articolul 63

Art. 63 din LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane

  1. Capitolul 4 Dispoziţiuni generale, speciale şi transitorii
  2. Secţiunea II Dispoziţiuni speciale

Datoriile către Prima Societate Civilă de Credit Funciar Rural (Creditul Rural) se vor regula dispozițiunilor din prezentul articol, și anume:

1. Pentru împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta, Creditul Rural, prin derogare la legea pentru Societăți Civile de Credit Funciar Rural din 27 Iunie 1923 și statutele sale, este autorizat:

a) Sa retragă din circulațiune și sa anuleze scrisuri funciare rurale 5 la suta pentru o valoare nominală egala cu jumătate din emisiunea aflată în circulațiune, reprezentând datoria imprumutatilor pe ziua de 1 Ianuarie 1932. Detentorii de scrisuri funciare rurale 5 la suta, vor primi dela societate noi scrisuri funciare, aceeași emisiune, purtătoare de aceeași dobînda, pentru o valoare nominală, reprezentând jumătate din valoarea nominală a scrisurilor prezentate la preschimbare.

În acest scop se acordă detentorilor de scrisuri 5 la suta un termen de 6 luni dela data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial, înăuntrul căruia să facă declarațiuni la sediul societății, dacă accepta sau nu preschimbarea titlurilor ce poseda. Detentorii care nu vor face declarațiunea în termenul sus arătat, sînt considerați ca au acceptat preschimbarea titlurilor în condițiunile prezentei legi. Noile scrisuri funciare 5 la suta vor fi scutite de orice impozite, atît prezente cat și viitoare, fie asupra dobânzii cuprinse în cupon, fie asupra capitalului.

De asemenea vor fi scutite de timbru borderourile de plată atît a cupoanelor cat și a capitalului acestor scrisuri prezentate la Casa Societății. Scrisurile funciare rurale 5 la suta, aflate astăzi în circulație care nu vor fi prezentate la Casa Societății pentru preschimbare, vor fi supuse pe lîngă impozitele actuale la o supracota de impozit de 60 la suta asupra dobânzii percepută și la un impozit de 50 la suta (cinci zeci la suta) asupra capitalului, care se vor retine de societate la plata, spre a fi vărsată Statului. Statul va acoperi pierderile ce Creditul Rural va incerca la scrisurile funciare ce nu vor fi preschimbate;

b) Sa repartizeze suma ce se va realiza prin aceasta reducere, între debitorii împrumuturilor contractate în scrisuri funciare 5 la suta în proporția pierderilor ce fiecare a încercat la transformarea efectelor în numerar, avându-se în vedere pentru împrumuturile contractate după 1 Ianuarie 1919, cursul scrisurilor din momentul realizării împrumuturilor, iar pentru cele realizate înainte de 1 Ianuarie 1919, cursul scrisurilor va fi socotit al pari.

2. La împrumuturile realizate în scrisuri 10 la suta, Creditul Rural va percepe, cu începere de la 1 Ianuarie 1932, pe termen de 15 ani, o dobînda de 5 la suta, în loc de 10 la suta pe an, și va plati detentorilor pe același interval de timp, pe bază de cupoane, cu o dobînda de 5 la suta pe an la suta de lei, valoare nominală. Cu începere dela 1 Iulie 1934, Creditul Rural va percepe, pe termen de 15 ani, la capitalul datorit din împrumuturile contractate în scrisuri funciare rurale 5 la suta după 1 Ianuarie 1919, precum și la împrumuturile datorite în scrisuri funciare 10 la suta, cu o dobînda de 3 la suta în loc de 5 la suta, iar Statul va suporta diferența de 2 la suta, pe care o va vărsa Creditul Rural la termenele de 1 Mai și 1 Noemvrie ale fiecărui an, conform convenției ce va încheia cu Creditul Rural, fără să fie nevoie de o noua lege de autorizare a Statului pentru aceasta.

3. Ratele întârziate la împrumuturile cu scrisuri funciare, avându-se în vedere reducerile consimțite de Societate, se vor capitaliza pe ziua de 30 Iunie 1934 și se vor reduce la jumătate.

Plata lor astfel redusă se va face în rate semestriale cu dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta va percepe Banca Naționala. Prima rata va fi exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul de plată va fi de maximum 15 ani și se va fixa, după cererea debitorilor, de către Consiliul de administrație.

4. Ca urmare a obligațiunii Statului luată prin legea pentru punerea în valoare a terenurilor din zona de inundație a Dunării din 1910, cu modificările din 1914 și 1925, de a plati împrumuturile garantate de Stat și contractate la prima Societate Civilă de Credit Financiar Rural (Creditul Rural) în obligațiuni 7 la suta de Ministerul de Agricultura și Domenii în calitate de mandatar legal al sindicatelor de îmbunătățiri funciare Oltenita-Surlari și Surlari-Dorobantu din județul Ilfov și Bratesul-de-Sus din jud. Covurlui, Statul ia asupra sa 70 la suta din anuitatile scăzute pînă la 30 Iunie 1934, precum și 70 la suta din capitalul rămas de plată la 1 Iulie 1934, la care Statul va plati pe viitor anuitatea corespunzătoare.

Prin convențiunea specială ce se va încheia de Stat cu Creditul Rural, se va regula plata atît a anuităților scăzute pînă la 30 Iunie 1934, cat și a capitalului divizat trecut asupra Statului fără a fi nevoie de o noua lege de autorizare a Statului. Restul de 30 la suta din datorie, capital și anuitati, rămîne ca sarcina asupra terenurilor indiguite, în condițiunile și cu garanțiile cu care au fost contractate împrumuturile. Datoria va fi repartizata în mod egal pe hectar, pentru ambele sindicate: Oltenita-Surlari și Surlari-Dorobantu, iar pentru Sindicatul Bratesul-de-Sus, repartizarea se va face în mod egal, pe hectar între proprietarii din acest sindicat.

Termenele de plată a acestor împrumuturi sînt prelungite pe timp de 40 ani. Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda anuală de lei 2, bani 60 la suta de lei, la împrumuturile ale căror obligațiuni sînt scontate la Banca Naționala, și de 3 lei, 50 bani la împrumuturile ale căror obligațiuni au fost negociate pe piața. Creditul Rural va plati detentorilor de obligațiuni 7 la suta, ca dobînda anuală pe bază de cupoane, Băncii Naționale, lei 2, bani 60 la suta de lei, valoarea nominală, iar celorlalți detentori, lei 3, bani 50 la suta de lei, valoare nominală, cu începere dela 1 Iulie 1934.

Cheltuielile de administrație la aceste împrumuturi se reduc la 0,80 bani la suta de lei, cu începere dela 1 Iulie 1934.

5. Datoriile provenind din împrumuturile cu viramente, atît cele trecute asupra Statului, conform legii de stabilizare din 7 Februarie 1929, cat și cele care n'au trecut asupra Statului, avându-se în vedere reducerile consimțite de societate, se reduc cu 50 la suta. Termenele de plată a datoriilor astfel reduse se prelungesc pînă la 1 Iulie 1959.

Pentru cele trecute asupra Statului, Creditul Rural este scos din obligațiune și va percepe, cu începere dela 1 Ianuarie 1932, ca dobînda anuală, 2 la suta, în favoarea Statului, iar ca cheltuieli de administrație 1 la suta la capitalul împrumutat, redus. Datoriile trecute asupra Statului vor putea fi achiatate cu renta de Stat, interna, care va fi primită pe valoarea nominală, oricare ar fi cursul ei și se va anula.

Se autoriza Statul sa încheie, prin Ministerele respective, cu Creditul Rural, convențiunea privitoare la plata împrumuturilor trecute asupra Statului. Pentru aceleași împrumuturi care n'au trecut asupra Statului, Creditul Rural va percepe, cu începere dela 1 Iulie 1934, o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala. Ratele întârziate cu dobânzi și cheltuieli se vor capitaliza pe ziua de 1 Iulie 1934, reducându-se la jumătate și se vor plati în rate semestriale, cu o dobînda de 3 la suta, din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala; prima rata fiind exigibilă la 1 Noemvrie 1934. Termenul se va fixa de Consiliul de administrație la cererile debitorilor și va fi de maximum 15 ani.

6. Datoriile provenind din împrumuturi pe gaj, cont-curent și scont se reduc cu 50 la suta. Datoria astfel redusă se va achită cu dobînda de 3 la suta din care 1 la suta se va percepe de Banca Naționala în termene care nu pot trece de 15 ani și care se vor fixa de Consiliul de administrație la cererile debitorilor.

7. Toate drepturile, garanțiile și celelalte condițiuni prevăzute în contractele de împrumut, lege și statute, pentru plata datoriilor (capital, dobânzi, rate întârziate și cheltuieli) către Creditul Rural, rămîn neatinse.

8. Polițele ce vor da debitorii pentru mobilizarea creanțelor Creditului Rural, sînt scutite de timbru.

9. Se reduc în aceeași proporție de 50 la suta și datoriile primei Societăți Civile de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), către creditorii săi, oricare ar fi natura datoriei, forma și calitatea în care au fost contractate. Societatea de Credit Funciar Rural (Creditul Rural), va beneficia față de toți creditorii săi de dobânzile și modalitățile de plată prevăzute în prezenta lege.

10. Pentru datoriile în numerar, debitorii Creditului Rural vor beneficia de dispozițiunile art. 5 și 6 din prezenta lege. De aceleași dispozițiuni va beneficia și societatea față de creditorii săi.

11. Statul va acoperi toate pierderile ce Creditul Rural va incerca prin aplicarea prezentei legi. Aceasta se va stabili pe cale de convențiune ce se va încheia între Creditul Rural și Stat, fără a fi nevoie de o lege de autorizare a Statului. Se vor trece în convenție și toate dispozițiunile prezentei secțiuni, privitoare la Creditul Rural.

12. Art. 1 al legii promulgată prin Decretul regal nr. 1.121 și publicat în Monitorul Oficial nr. 82 din 6 Aprilie 1932, se modifica numai în ceea ce privește societățile de Credit Funciar Rural în modul următor: Scrisurile funciare și obligațiunile se vor plati sau la zi fixa sau prin tragere la sorți, după intrările sumelor afectate amortizărilor, astfel încît niciodată sa nu rămînă în circulație un număr de scrisuri pentru o valoare nominală mai mare decât aceea a capitalurilor ce se datoresc din împrumuturile ipotecare.

13. Procesele în curs pe bază de cereri făcute conform legilor de conversiune, publicate în Monitorul Oficial Nr. 93 din 19 Aprilie 1932, Nr. 251 din 26 Octomvrie 1932 și Nr. 88 din 14 Aprilie 1933, se considera stinse, iar hotărîrile pronunțate în asemenea procese sînt și rămîn nule și fără niciun efect față de Creditul Rural.