Începe proba gratuită

HOTĂRÂRE nr. 66 din 27 noiembrie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistență financiară statelor membre în scopul acoperirii sarcinii financiare considerabile suportate de acestea ca urmare a unei retrageri a Regatului Unit din Uniune fără un acord - COM (2019) 399 final

Articolul 2

Articolul 2

Art. 2 din HOTĂRÂRE nr. 66 din 27 noiembrie 2019 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.012/2002 al Consiliului pentru a oferi asistență financiară statelor membre în scopul acoperirii sarcinii financiare considerabile suportate de acestea ca urmare a unei retrageri a Regatului Unit din Uniune fără un acord - COM (2019) 399 final

Senatul României:

a) apreciază intenția propunerii ca expresie concretă a unei solidarități reale în cadrul UE, prin care statele membre sunt de acord să se sprijine reciproc prin punerea la dispoziție a unor resurse financiare suplimentare prin intermediul bugetului UE în cazuri de urgență, atunci când nu fac față singure unei crize;

b) exprimă nedumerirea asupra motivelor alegerii sursei de finanțare din FSUE, și nu din alte fonduri, sugerându-se inadecvat că Brexitul ar fi o catastrofă naturală, și nu rezultatul deciziilor unor politicieni responsabili și al unui referendum național;

c) solicită o mai bună clarificare cu privire la aplicabilitatea noilor prevederi în cazul „no-deal Brexit“ în ceea ce privește eligibilitatea TVA. Astfel, textul în vigoare al Regulamentului FSUE prevede la art. 3 alin. (4) faptul că TVA nu constituie cheltuieli eligibile aferente unei operațiuni, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale referitoare la TVA. Prin noile modificări se adaugă un nou articol, art. 3b, care prevede la alin. (2) că „TVA nu constituie cheltuială eligibilă“, fără a preciza că această prevedere s-ar aplica strict în cazul „no-deal Brexit“;

d) constată faptul că, referitor la valoarea pierderilor/ pagubelor suferite de un stat membru în cazul unui scenariu „nodeal Brexit“, textul propus al Regulamentului nu este suficient de clar în ceea ce privește tipurile de pierderi care pot fi luate în calcul pentru stabilirea eligibilității unei cereri de asistență din Fond prin atingerea unui prag minim. Astfel, atât în memorandumul care precedă textul propus de Comisie, cât și la art. 3a alin. (3) pare a se face o definire a acestor pagube financiare („financial burden“) ca reprezentând cheltuieli publice suplimentare cauzate de un „no-deal Brexit“. Mai mult, la art. 3b alin. (3) se menționează clar că pierderile de venituri suferite de statele membre ca urmare a „no-deal Brexit“ nu pot constitui cheltuieli eligibile din FSUE. Ținând cont că la noul propus art. 4a, care tratează modalitatea de depunere a unei solicitări de asistență din FSUE strict ca urmare a „no-deal Brexit“, se menționează că o aplicație va trebui să includă toate informațiile relevante legate de pagubele financiare, pe baza cărora s-ar calcula atingerea pragului de eligibilitate, nu este clar dacă pierderile de venituri suferite ca urmare a „no-deal Brexit“ pot fi luate în calculul pagubelor financiare, fără a fi ulterior cheltuieli eligibile din FSUE;

e) propune o modificare a textului noului regulament, astfel încât să reiasă că pierderile de venituri (spre exemplu, pierderi ale statului din diminuarea unor taxe și impozite în urma reducerii schimburilor comerciale) pot fi considerate parte din paguba financiară a unui stat membru, chiar dacă ele nu sunt eligibile pentru decontare din FSUE. Avem ca similitudine principiul folosit până în prezent în implementarea FSUE în cazul dezastrelor naturale, unde în cuantumul pagubelor sunt incluse toate pierderile directe cauzate de dezastru, însă asistența din FSUE nu poate acoperi decât o parte din cheltuielile publice derulate ca urmare a acelui dezastru;

f) consideră că pragul propus pentru eligibilitatea unei aplicații FSUE, de 0,3% din VNB - circa 550 milioane euro în cazul României - este destul de ridicat, mai ales dacă luăm în calcul faptul că acesta ar reprezenta circa 15% din totalul schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie (bazat pe faptul că în anul 2017 schimburile comerciale au totalizat circa 4,25 miliarde euro). Mai mult, ca urmare a unor cifre estimative, cuantumul impactului asupra PIB-ului României ar fi undeva la circa 340-350 milioane euro, incluzând aici toate pierderile de venituri.