Articolul 11
Dobinzi
Art. 11 din LEGE Nr. 25 din 12 martie 1992 privind ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere
- Anexa 1
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuși, astfel de dobinzi pot să fie de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și în conformitate cu legislația acelui stat dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma bruta a dobinzilor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili, de comun acord modalitatea de aplicare a acestei limitări.
3. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanta de orice fel garantate sau nu ipotecar și indiferent dacă dau sau nu dreptul; de a participa la beneficiile debitorului și, în special veniturile din efecte publice și veniturile din obligațiuni, inclusiv primele și premiile decurgind din aceste efecte publice sau obligațiuni. Penalizările pentru plata cu întîrziere nu sînt considerate ca dobinzi în sensul prezentului articol.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor rezident al unui stat contractant, desfășoară activități producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naștere dobinzile printr-un sediu permanent situat acolo sau efectuează în celălalt stat contractant servicii personale cu caracter independent folosind o baza fixa situata acolo și dacă titlurile de creanțe cu privire la care se plătesc dobinzile sînt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15 după caz.
5. Dobinzile se vor considera ca iau naștere într-un stat contractant cînd debitorul este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Cînd, totuși, persoana plătitoare a dobinzilor, fie ca este sau nu rezidență a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta asupra căreia se plătesc dobinzile și aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi se vor considera ca iau naștere în statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datorită relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau dintre ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținînd cont de creanta pentru care ele sînt plătite excede suma asupra căreia ar fi convenit debitorul și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămîne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.