Articolul 23^1
Art. 23^1 din REGULAMENT nr. 2 din 9 octombrie 2017 privind metodologia și procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital și sfera de aplicare a acestor instrumente
- Capitolul IV Instituții globale de importanță sistemică (G-SII) și alte instituții de importanță sistemică (O-SII)
- Secţiunea a 2-a Alte instituții de importanță sistemică - O-SII
(1) Sub rezerva autorizării de către Comisia Europeană (denumită în continuare Comisia), survenită ca urmare a notificării CERS potrivit alin. (2) , Comitetul poate recomanda autorităților naționale de supraveghere financiară sectorială să impună instituțiilor de tip O-SII menținerea unui amortizor mai mare de 3% din valoarea totală a expunerii la risc, calculată în conformitate cu art. 92 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Recomandarea Comitetului conține, totodată, și nivelul de aplicare al fiecărui amortizor, respectiv pe bază consolidată, subconsolidată sau individuală, după caz.
(2) După adoptarea unei recomandări pentru prima dată sau după revizuirea unei recomandări privind impunerea unui amortizor O-SII potrivit alin. (1) , dar cu 3 luni înainte de publicarea recomandării pe site-ul propriu, Comitetul transmite o notificare CERS, în conformitate cu prevederile art. 23^2 alin. (3) , prin care solicită autorizația Comisiei, și așteaptă răspuns în termen de 3 luni de la această dată.
(3) Recomandarea Comitetului privind impunerea unui amortizor mai mare de 3%, adoptată potrivit alin. (1) , nu produce efecte până la primirea unui răspuns din partea Comisiei.
(4) Recomandarea prevăzută la alin. (1) se consideră emisă și produce efecte ulterior adoptării de către Comisie a unui act prin care autorizează Comitetul să adopte măsura propusă.
(5) Comitetul informează autoritățile naționale de supraveghere financiară sectorială cu privire la actul de autorizare adoptat de Comisie și transmite acestora textul final al recomandării.
(6) În situația în care, prin răspunsul Comisiei, aceasta nu autorizează Comitetul să adopte măsura propusă, Comitetul respectă decizia, caz în care recomandarea acestuia se consideră că nu a fost emisă. Comitetul informează autoritățile naționale de supraveghere financiară sectorială cu privire la răspunsul Comisiei și la faptul că recomandarea nu se consideră emisă.
(7) În cazul în care, în termenul de 3 luni prevăzut la art. 131 alin. (5a) teza finală din Directiva 2013/36/UE, nu se primește un răspuns din partea Comisiei, recomandarea Comitetului nu se consideră emisă. Comitetul informează autoritățile naționale de supraveghere financiară sectorială cu privire la expirarea termenului și la faptul că recomandarea nu se consideră emisă.
(la 22-12-2020, Secțiunea a 2-a din Capitolul IV a fost completată de )