Începe proba gratuită

HOTĂRÂRE nr. 64 din 16 mai 2017 referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Comitetul Economic şi Social European - Raport privind mecanismul de alertă 2017 [elaborat în conformitate cu articolele 3 şi 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice] - COM (2016) 728 final

Articolul 1

Articolul 1

Art. 1 din HOTĂRÂRE nr. 64 din 16 mai 2017 referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Comitetul Economic şi Social European - Raport privind mecanismul de alertă 2017 [elaborat în conformitate cu articolele 3 şi 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice] - COM (2016) 728 final

Senatul României:

1. Constată că:

a) Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) 2017 recomandă realizarea unor bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre care se confruntă cu diferite provocări și riscuri ce s-ar putea extinde în toată UE, toate dintre cele incluse în ediția anterioară a RMA. Pentru toate cele 13 state membre, bilanțurile aprofundate sunt necesare deoarece fuseseră identificate dezechilibre în ediția anterioară și vor analiza dacă aceste dezechilibre persistă sau dacă au fost corectate. Dintre cele 19 state membre pentru care au fost realizate bilanțuri aprofundate în 2016, șase au fost evaluate fără dezechilibre (Austria, Belgia, Estonia, Ungaria, România și Regatul Unit), șapte se confruntă dezechilibre (Finlanda, Germania, Irlanda, Olanda, Slovenia, Spania și Suedia), iar șase se confruntă cu dezechilibre excesive (Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Italia și Portugalia);

b) în ediția anterioară a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), pentru România a fost elaborat un bilanț aprofundat (inclus în Raportul de țară pentru 2016), care a concluzionat că nu există dezechilibre macroeconomice.

2. Consideră că:

a) Raportul privind mecanismul de alertă 2017 este echilibrat și obiectiv;

b) sunt necesare utilizarea procedurii privind dezechilibrele macroeconomice la potențialul său și aplicarea componentei corective, atunci când este cazul. De asemenea, consideră necesară consolidarea componentei tehnice a procedurii, prin evaluarea adecvată a tabloului de bord.

3. Apreciază că:

a) publicarea Compendiumului oferă o sinteză asupra modului de funcționare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și implementării acestora în timp;

b) evaluarea Comisiei Europene conform căreia pentru țara noastră nu este nevoie în anul 2017 de un bilanț aprofundat, întrucât creșterea economică este puternică și stabilă, iar singurul indicator în afara valorilor de referință (PIIN - poziția investițională internațională netă) se află pe un trend descrescător.

4. Recomandă:

a) abordarea unor politici economice flexibile de către statele membre pentru a avea o creștere economică sustenabilă, inteligentă și favorabilă convergenței, principiul „one-size-fits-all“ (același pentru toți) nefiind viabil în contextul numeroaselor provocări cu care se confruntă UE la ora actuală și a diferențelor intracomunitare;

b) analizele pe termen lung deoarece sunt surprinse mult mai bine efectele politicilor economice și permit evaluarea lor corectă, conștienți fiind că măsuri economice cu efecte pozitive pe termen scurt sau pentru anumite domenii pot genera dezechilibre și inegalități neintenționate pe termen lung.