Articolul 30

(1) În cazul în care autoritatea competentă consideră că un risc major aferent unei operațiuni petroliere offshore care urmează să aibă loc sub jurisdicția României este de natură să aibă efecte semnificative asupra mediului dintr-un alt stat membru, aceasta, înainte de demararea operațiunii, transmite informațiile relevante autorității competente din statul membru potențial afectat și depune toate eforturile, împreună cu autoritatea competentă a statului membru potențial afectat, pentru adoptarea unor măsuri de prevenire a daunelor. Atunci când consideră teritoriul României potențial afectat, autoritatea competentă solicită autorității competente din statul sub jurisdicția căruia urmează să aibă loc operațiunea petrolieră offshore să îi transmită toate informațiile relevante. Autoritatea competentă evaluează împreună cu autoritățile competente din celelalte state membre, după caz, eficacitatea măsurilor, fără a aduce atingere funcțiilor de reglementare ale autorității competente în a cărei jurisdicție ar avea loc operația în cauză în temeiul art. 8 alin. (1) lit. a)-c) .

(2) În cadrul planurilor interne și externe de intervenție în caz de urgență se ține cont de riscurile majore identificate în conformitate cu alin. (1) , pentru a facilita o intervenție comună eficientă în caz de accident major.

(3) În cazul în care există un risc ca efectele transfrontaliere previzibile ale accidentelor majore să afecteze țări terțe, autoritatea competentă pune la dispoziția țărilor terțe informații, pe bază de reciprocitate.

(4) Autoritatea competentă cooperează cu autoritățile celorlalte state membre în vederea coordonării măsurilor referitoare la zone din afara Uniunii Europene pentru a preveni efectele negative potențiale cauzate de operațiunile petroliere offshore.

(5) Autoritatea națională responsabilă pentru domeniul naval realizează testarea periodică a capacității de pregătire în vederea unei intervenții eficiente în cazul accidentelor majore, cooperând cu autoritățile statelor membre potențial afectate, agențiile relevante ale Uniunii Europene și, pe bază de reciprocitate, cu autoritățile țărilor terțe potențial afectate.

(6) În cazul unui accident major sau al unei amenințări iminente legate de acesta care produce sau poate produce efecte transfrontaliere, autoritatea competentă informează fără întârziere Comisia Europeană și autoritățile din statele membre sau țările terțe care pot fi afectate de situație și furnizează continuu informații relevante pentru o intervenție eficace în caz de urgență.