Articolul I

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi schimbată prin referendum național.

(3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizației românești: credința în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de inițiativă și de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranța; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor și pentru țară; neagresiunea și neamestecul în treburile altor popoare.

(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separației, independenței și echilibrului autorităților statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele stabilite prin Constituție. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relații de colaborare și de control reciproc.

(5) România este stat de drept, în care respectarea principiului supremației Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești este obligatorie, cu excepția cazurilor în care legile și hotărârile judecătorești sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităților și instituțiilor statului. Caracterul abuziv al legilor și hotărârilor judecătorești este stabilit de popor, prin referendum."

(1.2) Orice încălcare a mandatului încredințat persoanelor care reprezintă autoritățile statului și autorităților locale va fi sancționată de popor, prin referendum, potrivit Constituției."

(2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, orașului, municipiului sau județului, la cererea primarului, a prefectului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv județeni, sau la cererea a cel puțin 5% din numărul cetățenilor cu drept de vot ai comunei, orașului, municipiului sau județului respectiv.

(3) Referendumul național se organizează la inițiativa Președintelui României, la inițiativa a cel puțin 250.000 cetățeni cu drept de vot, sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situațiile prevăzute în Constituție.

(4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul inițiat potrivit Constituției, în termen de 45 zile de la data înregistrării inițiativelor la această Autoritate sau la termenele prevăzute în Constituție.

(5) Referendumul, organizat potrivit Constituției, este valabil și își produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscriși pe listele electorale permanente care au participat la referendum și și-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă și cetățenii care au domiciliul sau reședința ori călătoresc în străinătate și sunt înscriși pe listele electorale suplimentare. La referendum, opțiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în așa fel încât votanții înscriși pe listele electorale să poată alege exprimându-și opțiunea prin «DA» sau «NU».

(6) Voința exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autoritățile statului și autoritățile locale.

(7) O lege sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum."

(2) Poporul român militează și acționează, necontenit, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional, în vigoare, și a consimțământului liber exprimat al populației care locuiește pe teritoriile desprinse de statul român."

(2) Atribuțiile, denumirile și componența regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată numai prin referendum național."

(1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetățenia română. Tuturor cetățenilor care arată că se află în această situație și descendenților acestora li se recunoaște cetățenia română, la cerere, de îndată, fără taxe.

(1.3) Persoanele care au săvârșit crime împotriva poporului român nu pot primi cetățenia română, iar cele care au primit-o o pierd, dacă participarea la aceste crime este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă."

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităților etnice, culturale, lingvistice și religioase ale tuturor cetățenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

(3) Fiecare cetățean al României are dreptul să își afirme etnia și religia și să le declarare la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani.

(4) Beneficiază de măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase numai cetățenii care și-au declarat etnia și religia, conform alineatului (3)."

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, principiile statului democratic.

(3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi democratice.

(4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituțiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societății.

(5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat.

(6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase.

(7) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleași drepturi, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea în birourile electorale și accesul la timpi de antenă.

(8) Este interzisă finanțarea de la bugetul public național a partidelor politice.

(9) Partidele politice sunt finanțate exclusiv din cotizațiile plătite de membrii lor. Cotizația este aceeași pentru toți membrii unui partid.

(10) Este interzisă condiționarea constituirii și funcționării partidelor politice de numărul de membri al acestora.

(11) Este interzisă condiționarea funcționării partidelor politice de obținerea unui anumit număr de voturi în alegeri."

(2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete.

(3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituției.

(4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate și intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern.

(5) În interpretarea dispozițiilor constituționale privind drepturile și obligațiile cetățenilor se va ține seama de prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului și ale celorlalte tratate la care statul român este parte.

(6) Tratatele internaționale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conțin prevederi contrare intereselor naționale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum național, inițiat de cetățeni, potrivit legii."

(3) Imnul național al României este «Trei culori», cu muzica și versurile de Ciprian Porumbescu.

(4) Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi."

(3) Învățarea, cunoașterea și folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalți cetățeni români este obligatorie pentru toți cetățenii României.

(4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetățenii care aparțin aceleiași etnii.

(5) Orice cetățean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalți cetățeni români să folosească limba română."

(4) Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor României în timpul regimului comunist sau ulterior, ca și protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecați, sunt delicte imprescriptibile.

(5) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancțiunile ce trebuie aplicate tuturor funcționarilor publici, aleși sau numiți, care s-au făcut sau se fac vinovați de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor garantate prin Constituție."

(6) Persoanele care ocupă funcții publice răspund material și penal pentru prejudiciile create statului sau cetățenilor în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, potrivit legii."

(4) Statul este obligat să asigure o legislație simplă, clară și stabilă, care să justifice prezumția cunoașterii legii.

(5) Tehnicile speciale de investigație, precum interceptarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice, ambientale sau de orice altă natură sau utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, pot fi folosite în tot cursul cercetării penale și al procesului penal, pe o durată determinată, numai cu autorizarea instanței de judecată și sub stricta supraveghere a acesteia."

(2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autoritățile și instituțiile publice, cu excepția celor care au caracter de urgență, sunt supuse, cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să ofere spații și timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit legii."

(6.2) Statul este obligat să asigure educația juridică permanentă a cetățenilor, prin cunoașterea prevederilor Constituției, a organizării și funcționării statului și autorităților locale, a drepturilor, libertăților și obligațiilor fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor legislației electorale. Această educație se face atât pe parcursul învățământului de toate gradele, cât și printr-o emisiune permanentă, zilnică, la postul public național de televiziune, ca și prin celelalte componente ale Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune, potrivit legii."

(9) Statul asigură școlarizarea și calificarea profesională în locurile de detenție pentru persoanele condamnate în urma unor infracțiuni. Pentru aceste persoane, finalizarea calificării profesionale începută în timpul detenției este obligatorie.

(10) Pentru învățământul general obligatoriu, statul asigură condiții ca toți copii țării să aibă acces la școală.

(11) Statul este obligat să recupereze cheltuielile pe care lea făcut cu școlarizarea persoanelor care părăsesc țara înainte de a profesa cel puțin cinci ani în domeniile pentru care au fost educate.

(12) Statul ia măsuri ca și în învățământ performanța să fie stimulată, prin retribuirea personalului didactic în funcție de rezultatele muncii prestate."

(1.2) Este interzisă, sub sancțiune penală, degradarea conștiințelor prin intoxicare informațională și supunere la condiții de viață degenerative."

(5) Este interzisă aderarea României la acorduri internaționale care permit comercializarea de semințe și produse alimentare modificate genetic, dacă se creează, astfel, dependență economică față de producătorii acestora.

(6) Statul român este obligat să asigure dezvoltarea unei industrii naționale farmaceutice competitive, capabilă să furnizeze cetățenilor medicamente ieftine și de calitate.

(7) Statul încurajează și acordă drept de liberă practică alternativelor medicale validate pe plan internațional."

(2) Statul este obligat să acționeze la nivel internațional pentru conservarea, protejarea și ameliorarea mediului înconjurător și a biodiversității prin crearea și întreținerea de arii protejate.

(3) Statul este obligat să asigure educația și instruirea populației în spiritul respectării și protejării mediului înconjurător.

(4) Persoanele fizice și juridice au obligația de a proteja mediul înconjurător.

(5) Cetățenii au drept de acces la natură. Statul este obligat să asigure conservarea în regim de proprietate publică a unui spațiu natural suficient de mare, de care să se poată bucura, gratuit, cetățenii țării.

(6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor.

(7) Măsurile pentru protejarea și ameliorarea mediului înconjurător fac parte din Programul Național de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcția de Președinte al României."

(4) Legea trebuie să dispună măsuri care să asigure fiecărui votant posibilitatea de a verifica înregistrarea corectă a votului său.

(5) În componența birourilor electorale constituite, potrivit legii, pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor și a referendumului, la nivel național, la nivel de circumscripție electorală și la nivel de secție de votare intră și câte un reprezentant al asociațiilor comunitare, desemnat de organele de conducere ale acestora."

(4) Persoana aleasă într-o funcție publică pe lista unui partid politic care părăsește din proprie inițiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, de îndată, potrivit legii.

(5) Este interzisă condiționarea participării la alegeri de plata de către candidați a unor sume de bani sau constituirea de depozite bancare.

(6) Este interzisă introducerea de praguri electorale pentru validarea alegerilor în funcții elective.

(7) Este interzisă condiționarea candidaturilor pentru funcții publice elective de prezentarea unor liste de susținători."

(2) Primarii localităților sunt obligați să asigure condițiile necesare pentru desfășurarea normală a adunărilor publice ale cetățenilor. Pentru a beneficia de aceste condiții, organizatorii adunărilor publice trebuie să informeze, în prealabil, Primăria potrivit legii.

(3) Locurile aparținând domeniului public pe care nu se pot desfășura adunări publice sunt stabilite prin lege. În baza prevederilor legii, primăriile sunt obligate să afișeze, la sediile lor, lista cu locurile aparținând domeniului public pe care nu se pot desfășura adunări publice.

(4) Nimeni nu poate interzice desfășurarea unei adunări publice dacă aceasta urmează să se desfășoare pe un loc neinterzis de lege, fără să se suprapună cu o altă adunare, anunțată anterior.

(5) Este interzisă, sub sancțiune penală, instigarea unei părți a populației împotriva altei părți care manifestează pașnic pe domeniul public.

(6) Este interzisă utilizarea forței împotriva manifestațiilor pașnice ale cetățenilor pe domeniul public.

(7) Statul este obligat să stimuleze și să sprijine spiritul civic al cetățenilor, exprimarea publică a opiniilor legate de problemele societății și participarea activă a acestora la deciziile publice."

(2) Partidele sau organizațiile ale căror scopuri ori activități concrete sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, definite prin Constituție, ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt interzise.

(3) Nu pot face parte din partide politice, în perioada mandatului, Președintele României, Președintele Autorității Judecătorești, Președintele Autorității Mediatice, Președintele Autorității Financiare, Președintele Autorității Electorale, Președintele Autorității Statistice, Președintele Autorității Morale, Președintele Autorității Științifice, Președintele și membrii Curții de Conturi, Președintele și membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele și judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Președintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune, directorul Serviciului Român de Informații, magistrații, cadrele militare în activitate, polițiștii și celelalte categorii de funcționari publici. Aceste persoane nu pot susține niciun partid politic.

(5) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise. Caracterul este secret atunci când obiectivele asociației nu sunt declarate în statut.

(6) Sunt interzise asociațiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor în dauna restului populației."

(2.2) Fac excepție de la prevederile alinatului (2.1) statul român, autoritățile locale române și cultele religioase, autorizate să funcționeze pe teritoriul României, potrivit legii.

(2.3) O persoană fizică poate deține în proprietate privată cel mult 20 de hectare de teren amplasat în extravilan.

(2.4) Valorile mobiliare emise de persoane juridice române pot fi cumpărate și deținute în proprietate privată numai de către persoane fizice care au cetățenie română și de către statul român și autoritățile locale române."

(11) Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile și pădurile din fondul funciar al poporului, spațiul aerian, căile de comunicație, de uz și interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, baza materială a autorităților și instituțiilor publice, precum și alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

(12) Fac obiectul proprietății publice și bunurile create prin munca voluntară, neremunerată, a membrilor asociațiilor comunitare, precum și bunurile achiziționate din fondurile asociațiilor comunitare. Aceste bunuri aparțin comunităților locale și sunt administrate de autoritățile locale.

(13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în folosință sau în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice.

(14) Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale este declarată nulă, ca și toate actele normative adoptate în aplicarea ei. Statul român este obligat să recupereze întregul capital trecut din proprietate publică în proprietate privată prin aplicarea prevederilor acestei legi.

(15) La cumpărarea terenurilor situate în extravilan au drept de preemțiune, în ordine: coproprietarii; vecinii; alte persoane fizice din aceeași localitate; autoritățile locale; statul român. Pot cumpăra terenuri situate în extravilan numai statul român, autoritățile locale române și persoanele fizice care au cetățenie română.

(16) Terenurile cumpărate de statul român, situate în extravilan, pot fi vândute persoanelor fizice care au cetățenie română.

(17) Terenurile agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de trei ani consecutivi, precum și cele care au fost degradate sunt expropriate și trecute în proprietate publică.

(18) Terenurile silvice pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, precum și cele defrișate ilegal sunt expropriate și trecute în proprietate publică."

(2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate condiționa autorizarea desfășurării de activități economice de obținerea de avize, de orice fel, de la autoritățile executive ale statului sau locale.

(3) Persoanele fizice și juridice nu pot fi obligate să plătească taxe pentru autorizarea desfășurării de activități economice în România.

(4) Autorizarea desfășurării de activități economice este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

(5) Autoritățile executive ale statului și cele locale supraveghează modul în care persoanele fizice și juridice respectă obligațiile stabilite prin autorizațiile de funcționare ca agenți economici și solicită instanțelor judecătorești sancționarea celor care se fac vinovați de încălcarea legii și a hotărârilor judecătorești, inclusiv anularea autorizațiilor de funcționare.

(6) Statul român este obligat ca, prin sistemul de distribuire și redistribuire a venitului național, să asigure tuturor cetățenilor țării șansa de a deveni proprietari de capital, de a crea și administra întreprinderi care să valorifice eficient resursele naturale ale țării și să producă bunuri și servicii de înaltă calitate și competitivitate.

(7) Statul încurajează și sprijină întoarcerea acasă a cetățenilor români plecați în străinătate."

(2) Locuința este constituită din construcția în care cetățeanul, împreună cu familia sa, își are domiciliul permanent, la care se adaugă anexele gospodărești și terenul aferent.

(3) Locuința nu poate fi ipotecată și nu poate face obiectul executării silite pentru plata datoriilor contractate de proprietarul ei."

(1.2) Copiii pot fi adoptați numai de către familiile care au la bază căsătoria întemeiată pe prevederile alineatului (1.1)."

(1.2) Antiromânismul se pedepsește, potrivit legii.

(1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român și se pedepsește, potrivit legii."

(5) Îndatoririle militare ale cetățenilor României privesc numai apărarea României și a țărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună.

(6) Statul român trebuie să-și continue tradiția sa de stat neagresor, să militeze ca principiile omeniei, dreptății și echității, convenite între cetățenii săi, să fie aplicate și în relațiile dintre state."

(5) Legile și hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, ca și cele care modifică, completează sau anulează legi și hotărâri referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum."

(2) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) și alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și Avocatului Poporului.

(3) Dacă funcția de Avocatul Poporului devine vacantă ori dacă Avocatul Poporului este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorității membrilor săi.

(4) Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului se stabilesc prin lege."

(4) Lipsa de reacție a organelor Procuraturii la sesizările Avocatului Poporului se pedepsește, potrivit legii."

(2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moțiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum național valabil.

(3) Poporul poate aproba legi, prin referendum național, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament.

(4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră."

(2) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane."

(2) Programul Inițiativelor Legislative constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcția de parlamentar, va fi tipărit și pus la dispoziția electoratului din circumscripția în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală și la Avocatul Poporului, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale."

(2) Alegerile pentru Parlament se desfășoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Parlamentului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice."

(2) Parlamentul își alege un birou permanent. Președintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare și funcționare al Parlamentului.

(4) Parlamentul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În componența fiecărei comisii a Parlamentului intră și un reprezentant al Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare.

(5) Biroul permanent și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Parlamentului."

(2) Parlamentul se întrunește și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al Parlamentului, ori a cel puțin o treime din numărul parlamentarilor.

(3) În caz de mobilizare sau de război, ca și în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgență, Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

(4) Convocarea Parlamentului se face de președintele acestuia."

(2) Voturile parlamentarilor, la fiecare lege, sau hotărâre, adoptată de Parlament, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, și sunt prezentate pe site-ul Parlamentului și în Monitorul Oficial al României."

(2) Parlamentarii sunt obligați să acționeze și să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost aleși. Parlamentarul care își încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituției și legii."

(2) Calitatea de parlamentar încetează:

(2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influență ori alte fapte de corupție își pierde mandatul și este pedepsit cu închisoare pe viață și confiscarea întregii averi."

(2) Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care și-au dat votul, dacă legile respective nu au făcut parte din Programul Inițiativelor Legislative aprobat de popor.

(3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) și (2) este imprescriptibilă.

(3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziționat, reținut, arestat și trimis în judecată, potrivit legii. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție."

(2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcție, în următoarele cazuri:

(2) Au dreptul de inițiativă legislativă și Președintele Autorității Judecătorești, Președintele Autorității Mediatice, Președintele Autorității Financiare, Președintele Autorității Electorale, Președintele Autorității Statistice, Președintele Autorității Morale, Președintele Autorității Științifice, Președintele Curții Constituționale, Președintele Curții de Conturi, Președintele Consiliului Legislativ, Directorul Serviciului Român de Informații.

(3) Titularii dreptului de inițiativă legislativă prezintă propunerile lor legislative Parlamentului.

(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute și votate în plen, în două ședințe diferite, la cel puțin 30 zile distanță. Dezbaterile și votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri și pe articole și ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepțional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, reducerea termenului de 30 de zile.

(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă inițiată de Președintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetățeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate."

(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor Parlamentului.

(3) La cererea Președintelui României sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență, stabilită potrivit legii."

(2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial al României este gratuit și nu poate fi îngrădit."

(2) Consiliul Legislativ colaborează cu inițiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare și coordonare legislativă.

(3) Consiliul Legislativ ține evidența oficială a legislației României.

(4) Consiliul Legislativ este condus de un Președinte, ales de popor.

(5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) și alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și președintelui Consiliului Legislativ.

(6) Dacă funcția de președinte al Consiliului Legislativ devine vacantă ori dacă președintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorității membrilor săi.

(7) Organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege."

(2) Președintele României reprezintă poporul și statul român și este garantul democrației, al suveranității și independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.

(3) Președintele României răspunde în fața poporului pentru buna funcționare a Guvernului și a tuturor instituțiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului.

(4) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a tuturor autorităților statului.

(1.2) Programul Național de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcția de Președinte al României, va include, obligatoriu, și dinamica anuală a următorilor indicatori economici și sociali:

(1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1), litera f) și g), constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la funcția de Președinte al României, vor fi tipărite și puse la dispoziția electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală, Autoritatea Statistică, Autoritatea Științifică și Avocatul Poporului, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale.

(1.4) Alegerile pentru funcția de Președinte al României se desfășoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Președintelui, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanța funcției de Președinte."

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Pe perioada suspendării, se suspendă și imunitatea prevăzută la articolul 84 alineatul (2).

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Președintelui, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului."

(2) Propunerea de punere sub acuzare este inițiată de majoritatea parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută."

(6) Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște condamnarea pentru trădare a Președintelui României, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea Președintelui.

(7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Președintelui, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au votat pentru condamnarea Președintelui României sunt demiși din funcție."

(2) Atribuțiile prevăzute la articolul 2.1, alineatul (3), articolul 74, alineatul (1) și articolul 85 literele a), j) și k) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale."

(2) Salariul Președintelui României este de cel mult 50 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie.

(3) Niciun funcționar public nu poate avea un salariu mai mare decât cel al Președintelui României."

(2) Orice candidat la funcția de membru al Guvernului trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(2) Prim-ministrul prezintă Președintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Președinte.

(3) Dacă prim-ministrul se află în una din situațiile prevăzute la articolul 106, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă prim-ministrul își reia activitatea în Guvern.

(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile."

(2) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare, se aprobă de Președintele României și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate."

(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorități și instituții ale statului și nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

(4) Membrii Guvernului condamnați pentru trafic de influență ori alte acte de corupție sunt pedepsiți cu închisoare pe viață și confiscarea întregii averi."

(2) Guvernul este demis dacă prim-ministrul se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.

(3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern."

(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să își exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări."

(1.2) În exercitarea atribuțiilor lor, miniștrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor și în Monitorul Oficial al României.

(1.3) În cadrul fiecărui minister, funcționează un Consiliu Tehnico-Științific, ca organ consultativ al ministrului de resort.

(1.4) Consiliul Tehnico-Științific este constituit din 7 experți, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului, și 4 sunt propuși de către Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele României.

(1.5) Candidații la funcția de membru al Consiliului Tehnico-Științific sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească activitatea din domeniul coordonat de minister.

(1.6) Mandatul membrilor Consiliului Tehnico-Științific este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui României.

(1.7) Consiliul Tehnico-Științific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului Tehnico-Științific se publică pe site-ul ministerului și în Monitorul Oficial al României."

(1) Personalul din aparatul autorităților statului și al instituțiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit, de competență profesională și de moralitate, potrivit legii.

(2) Statul este obligat să asigure selectarea, pregătirea și motivarea personalului pe care îl angajează.

(3) Este interzisă, sub sancțiune penală și administrativă, numirea, promovarea, sau sancționarea personalului angajat al autorităților statului și al instituțiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic."

(1.2) Armata Română poate participa și la operații militare desfășurate în afara teritoriului național numai pentru apărarea teritoriilor statelor cu care România a încheiat tratate de apărare comună, precum și la acțiuni de menținere a păcii și securității internaționale, potrivit prevederilor Cartei Organizației Națiunilor Unite."

(1) Prin siguranța națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării poporului român și statului său național, suveran, unitar, independent și indivizibil, precum și climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice stabilite prin Constituție.

(2) În condițiile realităților socioeconomice și politice contemporane, principalele amenințări la siguranța națională sunt:

(3) Măsurile luate pentru apărarea siguranței naționale nu pot justifica încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Este interzis să se execute foc sau alte acțiuni de molestare fizică sau de intimidare asupra manifestanților neînarmați.

(4) Serviciul Român de Informații este singura instituție publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informațiilor interne și externe privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare.

(5) Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit Constituției și legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.

(6) Serviciul Român de Informații este obligat să pună, de îndată, la dispoziția membrilor Consiliului Național de Securitate, toate informațiile pe care le deține, referitoare la acțiuni care, potrivit Constituției și legii, constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României.

(7) În cazul în care Consiliul Național de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea amenințărilor la adresa siguranței naționale semnalate de Serviciul Român de Informații și, ca urmare, statul român sau cetățenii acestuia sunt prejudiciați, Serviciul Român de Informații este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligații se pedepsește, potrivit legii.

(8) Serviciul Român de Informații este obligat să pună la dispoziția publicului toate informațiile pe care le deține referitoare la fosta securitate comunistă și la înstrăinarea, pe toate căile, de către statul român, a activelor reale și financiare aflate în proprietatea poporului român, la data de 22 decembrie 1989.

(9) Serviciul Român de Informații nu poate desfășura alte activități în afară de cele prevăzute de Constituție și nu poate interveni în treburile altor autorități și instituții ale statului și nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisă folosirea informațiilor obținute de Serviciul Român de Informații în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituție.

(10) Serviciul Român de Informații este condus de un director, ales de popor.

(11) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) și alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și directorului Serviciului Român de Informații.

(12) Directorul Serviciului Român de Informații numește în funcție personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.

(13) Dacă funcția de director al Serviciului Român de Informații devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informații este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament cu votul majorității membrilor săi.

(14) Organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații se stabilesc prin lege.

(15) Activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de Consiliul Național de Securitate și de Sfatul Țării, potrivit legii."

(2) Consiliul Național de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice. Hotărârile Consiliului Național de Securitate se iau cu votul majorității a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La ședințele Consiliului Național de Securitate participă, fără drept de vot, și miniștri sau alți funcționari publici în responsabilitatea cărora intră problemele supuse atenției Consiliului.

(3) Consiliul Național de Securitate se compune din: Președintele României, Președintele Parlamentului, Președintele Autorității Judecătorești, Președintele Autorității Mediatice, Președintele Autorității Financiare, Președintele Autorității Electorale, Președintele Autorității Statistice, Președintele Autorității Morale, Președintele Autorității Științifice, Președintele Curții de Conturi, Președintele Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Directorul Serviciului Român de Informații, Președintele Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare.

(4) Hotărârile Consiliului Național de Securitate se arhivează, potrivit legii.

(5) Organizarea și funcționarea Consiliului Național de Securitate se stabilesc prin lege."

(2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un Președinte, ales de popor.

(2.3) Președintele Autorității Judecătorești este garantul independenței, calității și corectitudinii justiției.

(2.4) Președintele Autorității Judecătorești numește în funcție judecătorii, procurorii, avocații și notarii, la propunerea Consiliului Autorității Judecătorești.

(2.5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatele (1) și (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Judecătorești.

(2.6) Alegerile pentru funcția de Președinte al Autorității Judecătorești se desfășoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Președintelui României, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanța funcției de Președinte al Autorității Judecătorești.

(2.7) Dacă funcția de Președinte al Autorității Judecătorești devine vacantă ori dacă Președintele Autorității Judecătorești este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorității membrilor săi.

(2.8) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele Autorității Judecătorești emite decizii care se publică pe site-ul Autorității Judecătorești și în Monitorul Oficial al României.

(2.9) Organizarea și funcționarea Autorității Judecătorești se stabilesc prin lege."

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare și sancționare a judecătorilor sunt de competența Consiliului Autorității Judecătorești, în condițiile legii."

(2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovați de hotărâri greșite sunt revocați din funcție și nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Președintele Autorității Judecătorești, după consultarea Consiliului Autorității Judecătorești, potrivit legii."

(8) Judecătorii sunt obligați să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părțile în proces.

(9) Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator completelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sancționează, potrivit legii."

(2) Dezbaterile din ședințele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum și video.

(3) Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetățean cu drept de vot.

(4) Dosarele judecate sunt păstrate o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială decide care dosare sunt conservate în continuare.

(5) Postul public național de televiziune transmite, în direct, procese de la instanțele de judecată, în condițiile legii."

(2) Procuratura își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii."

(3.2) Parchetul General al României, care funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenței procurorilor, potrivit competenței sale. Își vor putea desfășura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o înaltă moralitate și pregătire profesională."

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare și sancționare a procurorilor sunt de competența Consiliului Autorității Judecătorești, în condițiile legii.

(3) Candidații la funcția de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate și competență profesională. Criteriile de numire și promovare a procurorilor se stabilesc prin lege.

(4) Procurorii care s-au făcut vinovați de nerespectarea obligației de autosesizare, nefinalizarea dosarelor, sau de măsuri greșite sunt revocați din funcție și nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Președintele Autorității Judecătorești, după consultarea Consiliului Autorității Judecătorești, potrivit legii.

(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege."

(1) Persoanele fizice și juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocați, în fața instanțelor judecătorești, în condițiile legii.

(2) Avocații sunt constituiți în barouri, care funcționează pe lângă instanțele judecătorești, sub coordonarea Uniunii Naționale a Barourilor din România, potrivit legii.

(3) Constituirea și funcționarea de barouri de avocați în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise.

(4) Cererile de asistență adresate de părțile în proces barourilor sunt repartizate avocaților prin tragere la sorți, organizată conform legii. Părțile în proces au dreptul să refuze avocații trași la sorți de maxim 5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este eliminat din barou.

(5) Orice parte în proces are dreptul să se apere singură.

(1) Avocații sunt independenți și se supun numai adevărului și legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare și sancționare a avocaților sunt de competența Consiliului Autorității Judecătorești, în condițiile legii. Criteriile de numire și promovare a avocaților se stabilesc prin lege.

(3) Candidații la funcția de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate și competență profesională.

(4) Avocații care și-au încălcat atribuțiile legale sunt revocați din funcție și nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Președintele Autorității Judecătorești, după consultarea Consiliului Autorității Judecătorești, potrivit legii.

(5) Funcția de avocat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(6) Statutul avocaților se aprobă prin lege."

(1) Activitatea notarială asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public oferit gratuit de către statul român cetățenilor săi.

(2) Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale și consultații juridice notariale, în condițiile legii.

(3) Notarii sunt constituiți în birouri notariale, care funcționează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor din România și a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale și curțile de apel, potrivit legii.

(4) Funcția de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naționale a Notarilor din România.

(5) Constituirea și funcționarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Națională a Notarilor din România și de Camerele Notarilor sunt interzise.

(1) Notarii sunt independenți și se supun numai adevărului și legii.

(2) Propunerile de numire, promovare, transferare și sancționare a notarilor sunt de competența Consiliului Autorității Judecătorești, în condițiile legii. Criteriile de numire și promovare a notarilor se stabilesc prin lege.

(3) Candidații la funcția de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate și competență profesională.

(4) Notarii care și-au încălcat atribuțiile legale sunt revocați din funcție și nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Președintele Autorității Judecătorești, după consultarea Consiliului Autorității Judecătorești, potrivit legii.

(5) Funcția de notar este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(6) Statutul notarilor se aprobă prin lege."

(2) Consiliul Autorității Judecătorești este alcătuit din 33 membri, din care:

(3) Președintele Consiliului Autorității Judecătorești este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuți la alin. (2) lit. a) și este validat de către Președintele Autorității Judecătorești.

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autorității Judecătorești este de 4 ani.

(5) Hotărârile Consiliului Autorității Judecătorești se iau prin vot deschis și se publică pe site-ul Consiliului și în Monitorul Oficial al României."

(2) Consiliul Autorității Judecătorești propune Președintelui Autorității Judecătorești promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor, procurorilor, avocaților și notarilor.

(3) Consiliul Autorității Judecătorești îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor, avocaților și notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situații, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al României, Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România și Președintele Uniunii Naționale a Notarilor din România nu au drept de vot.

(4) Hotărârile Consiliului Autorității Judecătorești în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autorității Judecătorești format dintr-un număr mai mare de judecători.

(5) Hotărârile Consiliului Autorității Judecătorești se publică pe site-ul Consiliului Autorității Judecătorești și în Monitorul Oficial al României."

(1) Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetățenilor în procesul formării opțiunilor lor profesionale, civice, politice și electorale.

(2) Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranității naționale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislația țării în acest domeniu.

(3) Toate mijloacele de comunicare în masă - agenții de presă, publicații, posturi de radio și televiziune - sunt obligate să își construiască un site oficial, în care să publice structura acționariatului și bilanțul contabil la data de 31 decembrie a fiecărui an, auditat, potrivit legii, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor. Aceste date sunt publicate și în Monitorul Oficial al României.

(4) Este interzisă folosirea produselor media furnizate de mijloacele de comunicare pentru dezinformarea și manipularea cetățenilor în procesul formării opțiunilor lor profesionale, civice, politice și electorale.

(5) Posturile de televiziune ale căror programe includ emisiuni destinate prezentării programelor politice și a celor electorale sunt obligate să prezinte programele tuturor partidelor politice, înregistrate, potrivit legii, precum și programele tuturor candidaților în alegeri, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

(6) Posturile de televiziune care organizează dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice, a autorităților statului sau a autorităților locale sunt obligate ca, la aceste dezbateri, să invite reprezentanți ai tuturor partidelor politice înregistrate, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii.

(7) Postul național public de televiziune este obligat să dispună de un canal dedicat organizării de dezbateri referitoare la activitatea civică și politică a țării, la activitatea curentă a partidelor politice și organizațiilor civice, a autorităților statului și a autorităților locale, la care să poată participa toți cetățenii țării, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii.

(8) În cadrul Autorității Mediatice funcționează Consiliul Mediatic Național, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Mediatice.

(9) Consiliul Mediatic Național este constituit din 7 experți în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de către Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Mediatice.

(10) Candidații la funcția de membru al Consiliului Mediatic Național sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare în masă.

(11) Mandatul membrilor Consiliului Mediatic Național este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Mediatice.

(12) Consiliul Mediatic Național avizează toate deciziile Președintelui Autorității Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic Național se publică pe site-ul Autorității Mediatice și în Monitorul Oficial al României.

(13) Autoritatea Mediatică este condusă de un Președinte, ales de popor.

(14) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) și alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Mediatice.

(15) Alegerile pentru funcția de Președinte al Autorității Mediatice se desfășoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Președintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanța funcției de Președinte al Autorității Mediatice.

(16) Dacă funcția de Președinte al Autorității Mediatice devine vacantă ori dacă Președintele Autorității Mediatice este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanților, cu votul majorității membrilor săi.

(17) Președintele Autorității Mediatice numește în funcție personalul Autorității, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii.

(18) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele Autorității Mediatice emite decizii care se publică pe site-ul Autorității Mediatice și în Monitorul Oficial al României.

(19) Organizarea și funcționarea Autorității Mediatice se stabilesc prin lege.

(1) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune este instituție publică autonomă, are personalitate juridică și își desfășoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.

(2) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune este condus de un director, ales de popor.

(3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și directorului Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune.

(4) Organizarea și funcționarea Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune se stabilesc prin lege."

(1) Autoritatea Financiară este garantul securității veniturilor și capitalurilor cetățenilor țării.

(2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranității naționale în organizarea și funcționarea sistemului financiar al țării, potrivit legii.

(3) Legislația referitoare la organizarea și funcționarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetățeni pentru participarea lor la crearea produsului intern brut al țării, precum și securitatea capitalurilor acumulate de cetățeni prin economisirea de venituri dobândite licit.

(4) Autoritatea Financiară aplică legislația referitoare la funcționarea sistemului financiar și supraveghează activitatea desfășurată de Banca Națională a României, de bănci și alte instituții de credit, de instituțiile fiscale, de instituțiile pieții de capital financiar, ale pieții de asigurări și reasigurări, ca și ale sistemelor de pensii.

(5) În piața de capital financiar din România nu pot fi tranzacționate decât valori mobiliare și instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacționarea de instrumente financiare derivate.

(6) Valorile mobiliare și instrumentele financiare pot fi tranzacționate numai pe piețe reglementate și numai prin procedura licitației, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacțiilor.

(7) Folosirea de informații confidențiale, ca și orice formă de speculă, de înșelare a cetățenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea prețurilor pe piețele de mărfuri, de capital bănesc sau financiar, de asigurări sau de pensii, în vederea obținerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepsește cu închisoarea pe viață și cu confiscarea averii făptuitorilor.

(8) Persoanele fizice și juridice române nu pot efectua operațiuni de încasări și plăți sau de creditare, decât în moneda națională, leul.

(9) Băncile și instituțiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii și a depozitelor clienților lor.

(10) Băncile și instituțiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiții productive, pentru crearea de capacități de producție noi, sau pentru dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție existente. Sumele bănești atrase de bănci și instituțiile de credit de la populație nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiții productive.

(11) Prin excepție de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii și statutelor lor.

(12) Dobânda datorată de persoanele fizice și juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an. Împrumutătorii nu pot pretinde de la împrumutați nicio altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflației, de dobânda aferentă și de majorări și penalități de întârziere.

(13) Valoarea totală a majorărilor și penalităților de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu rata inflației.

(14) Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public național pentru acoperirea pierderilor băncilor și instituțiilor de credit și financiare cu capital privat.

(15) Persoanele fizice și juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăți către persoane fizice și juridice străine.

(16) Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea și oferta de valută de pe piața valutară, organizată potrivit legii. Este interzisă manipularea sub orice formă a cursurilor valutare.

(17) Proprietarii mijloacelor fixe utilizate în economia României sunt obligați să calculeze și să constituie fondul de amortizare prin utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este folosit exclusiv pentru crearea de capacități de producție noi sau pentru dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție existente.

(18) În cadrul Autorității Financiare funcționează Consiliul Financiar Național, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Financiare.

(19) Consiliul Financiar Național este constituit din 7 experți în domeniul finanțelor, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale economiștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Financiare.

(20) Candidații la funcția de membru al Consiliului Financiar Național sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească activitatea din sistemul financiar al țării.

(21) Mandatul membrilor Consiliului Financiar Național este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Financiare.

(22) Consiliul Financiar Național avizează toate deciziile Președintelui Autorității Financiare. Avizele Consiliul Financiar Național se publică pe site-ul Autorității Financiare și în Monitorul Oficial al României.

(23) Autoritatea Financiară este condusă de un Președinte, ales de popor.

(24) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Financiare.

(25) Organizarea și funcționarea Autorității Financiare se stabilesc prin lege.

(1) Banca Națională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.

(2) Banca Națională a României are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum și supravegherea pieții valutare și calcularea și publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidența statistică.

(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

(4) În teritoriul național al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Națională a României.

(5) Cantitatea de numerar în circulație nu poate crește mai repede decât produsul intern brut.

(6) Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

(9) Banca Națională a României este obligată să folosească toate cantitățile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producția internă, în vederea sporirii rezervei internaționale a țării constituită din aur.

(10) Înlocuirea monedei naționale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.

(11) Banca Națională a României este condusă de un Guvernator, ales de popor.

(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Guvernatorului Băncii Naționale a României.

(13) În cadrul Băncii Naționale a României funcționează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Băncii Naționale a României.

(14) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experți în domeniul finanțelor, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale economiștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Financiare.

(15) Candidații la funcția de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească activitatea din sistemul financiar al țării.

(16) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Financiare.

(17) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Guvernatorului Băncii Naționale a României. Avizele Consiliului de Supraveghere se publică pe site-ul Băncii Naționale a României și în Monitorul Oficial al României.

(18) Organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României se stabilesc prin lege."

(1) Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranității poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanților săi în autoritățile statului și în autoritățile locale, precum și în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor și hotărârilor sau își exprimă voința în probleme de interes național sau local.

(2) Autoritatea Electorală aplică legislația referitoare la alegeri și referendumuri.

(3) Autoritatea Electorală pregătește, organizează și asigură desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, potrivit legii.

(4) Este interzisă orice formă de reclamă electorală, în timpul și în afara campaniilor electorale, cu excepția broșurilor și pliantelor în care sunt tipărite contractele electorale ale candidaților. Încălcarea acestei prevederi se sancționează potrivit legii.

(5) Este interzisă orice formă de mită electorală. Încălcarea acestei prevederi se sancționează potrivit legii.

(6) Este interzisă orice formă de dezinformare a electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă. Încălcarea acestei prevederi se sancționează potrivit legii.

(7) Cheltuielile necesare pentru funcționarea Autorității Electorale, ca și cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor și referendumurilor sunt prevăzute în bugetul Autorității Electorale, parte integrantă a bugetului de stat.

(8) În cadrul Autorității Electorale funcționează Consiliul Electoral Național, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Electorale.

(9) Consiliul Electoral Național este constituit din 7 experți în domeniul juridic, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale juriștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Electorale.

(10) Candidații la funcția de membru al Consiliului Electoral Național sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească sistemul electoral al țării.

(11) Mandatul membrilor Consiliului Electoral Național este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Electorale.

(12) Consiliul Electoral Național avizează toate deciziile Președintelui Autorității Electorale. Avizele Consiliul Electoral Național se publică pe site-ul Autorității Electorale și în Monitorul Oficial al României.

(13) Autoritatea Electorală este condusă de un Președinte, ales de popor.

(14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Electorale.

(15) Organizarea și funcționarea Autorității Electorale se stabilesc prin lege."

(1) Autoritatea Statistică este garantul asigurării poporului și statului român cu datele statistice necesare cunoașterii situației și evoluției economiei și societății românești, în vederea fundamentării planurilor de dezvoltare durabilă a țării și a localităților ei.

(2) Autoritatea Statistică aplică legislația referitoare la organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale științei statisticii și cu Codul de practici ale statisticii europene.

(5) Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizați indicatorii economici și sociali înscriși în Programele Naționale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidații la funcția de Președinte al României. Opiniile Autorității Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României și pe site-ul Autorității, până la data de 30 iunie a anului următor celui la care se oferă opinia.

(6) În cadrul Autorității Statistice funcționează Consiliul Statistic Național, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Statistice.

(7) Consiliul Statistic Național este constituit din 7 experți în statistică, din care 3 sunt propuși de Societatea Română de Statistică și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Statistice.

(8) Candidații la funcția de membru al Consiliului Statistic Național sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească sistemul statistic al țării.

(9) Mandatul membrilor Consiliului Statistic Național este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Statistice.

(10) Consiliul Statistic Național avizează toate deciziile Președintelui Autorității Statistice. Avizele Consiliul Statistic Național se publică pe site-ul Autorității Statistice și în Monitorul Oficial al României.

(11) Autoritatea Statistică este condusă de un Președinte, ales de popor.

(12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Statistice.

(13) Organizarea și funcționarea Autorității Statistice se stabilesc prin lege."

(1) Autoritatea Morală este garantul asigurării integrității morale în exercitarea funcțiilor publice.

(2) Autoritatea Morală aplică legislația referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită funcții publice.

(3) Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcții publice își respectă contractele electorale asumate în campaniile electorale și aduce la cunoștința publicului rezultatele acestei monitorizări.

(4) Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcții publice și-au îndeplinit contractele electorale asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual și sunt publicate pe site-ul Autorității Morale și în Monitorul Oficial al României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă.

(5) Autoritatea Morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcții publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese sau care nu pot justifica averile dobândite înainte sau în timpul exercitării mandatului.

(6) Autoritatea Morală acordă asistență de specialitate comitetelor cetățenești constituite, potrivit legii, pentru promovarea inițiativelor legislative cetățenești și pentru organizarea referendumurilor.

(7) În cadrul Autorității Morale funcționează Consiliul Național de Integritate, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Morale.

(8) Consiliul Național de Integritate este constituit din 7 experți în domeniul dreptului, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale juriștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Morale.

(9) Candidații la funcția de membru al Consiliului Național de Integritate sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească moralitatea sistemul politic al țării.

(10) Mandatul membrilor Consiliului Național de Integritate este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Morale.

(11) Consiliul Național de Integritate avizează toate deciziile Președintelui Autorității Morale. Avizele Consiliul Național de Integritate se publică pe site-ul Autorității Morale și în Monitorul Oficial al României.

(12) Autoritatea Morală este condusă de un Președinte, ales de popor.

(13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Morale.

(14) Organizarea și funcționarea Autorității Morale se stabilesc prin lege."

(1) Autoritatea Științifică este garantul întemeierii dezvoltării economice și sociale a României pe cuceririle științei.

(2) Autoritatea Științifică coordonează întreaga activitate desfășurată de institutele, centrele și unitățile de cercetare științifică ale României, finanțate de la bugetul public național.

(3) Autoritatea Științifică coordonează activitatea de cercetare desfășurată de Academia Română și de academiile de ramură, finanțate de la bugetul public național.

(4) Autoritatea Științifică elaborează Strategia de dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 și 30 de ani. Strategia de dezvoltare a României este actualizată în fiecare an și este publicată pe site-ul Autorității și în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui an.

(5) Autoritatea Științifică emite opinii asupra modului în care Programele Naționale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidații la funcția de Președinte al României se încadrează în Strategia de Dezvoltare a României. Opiniile Autorității Științifice sunt publicate în Monitorul Oficial al României și pe site-ul Autorității, cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei pentru alegerea Președintelui României și a președinților celorlalte autorități ale statului.

(6) Autoritatea Științifică emite opinii privind impactul inițiativelor legislative prezentate spre aprobare Parlamentului asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României și pe siteul Autorității.

(7) Autoritatea Științifică emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanțate de la bugetul public național asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României și pe siteul Autorității.

(8) În cadrul Autorității Științifice funcționează Consiliul Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare, ca organ consultativ al Președintelui Autorității Științifice.

(9) Consiliul Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare este constituit din 7 experți în domeniul cercetării științifice, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale din institutele, centrele și unitățile de cercetare aflate sub coordonarea Autorității Științifice, din universitățile acreditate de statul român, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Autorității Științifice.

(10) Candidații la funcția de membru al Consiliului Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească nivelul cercetării științifice și contribuția acesteia la dezvoltarea economiei și societății românești.

(11) Mandatul membrilor Consiliului Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Autorității Științifice.

(12) Consiliul Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare avizează toate deciziile Președintelui Autorității Științifice. Avizele Consiliului Național pentru Știință, Tehnologie, Inovare și Dezvoltare se publică pe site-ul Autorității Științifice și în Monitorul Oficial al României.

(13) Autoritatea Științifică este condusă de un Președinte, ales de popor.

(14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Autorității Științifice.

(15) Organizarea și funcționarea Autorității Științifice se stabilesc prin lege."

(1) În localitățile și județele țării se constituie autorități locale care se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetățenilor asupra autorităților locale, al separației și echilibrului acestor autorități, al respectării Constituției și legilor țării.

(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.

(3) Autoritățile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autoritățile locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

(4) Autoritățile prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Aceste autorități se pot constitui și în subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor.

(5) Autoritățile prin care se realizează autonomia locală în județe sunt consiliile județene alese și prefecții numiți de Președintele României, în condițiile legii.

(6) Personalul din aparatul autorităților locale și al instituțiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit, competentă profesională și moralitate potrivi legii. Autoritățile locale sunt obligate să asigure selectarea, pregătirea și motivarea personalului pe care îl angajează. Este interzisă, sub sancțiune penală și administrativă, numirea, promovarea sau sancționarea personalului autorităților publice locale pe criterii politice sau cu sprijin politic.

(1) Consiliul local este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

(2) Consiliul local nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil.

(3) Cetățenii pot aproba hotărâri, prin referendum local, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul local, cu respectarea prevederilor Constituției și ale legii.

(1) Membrii consiliului local sunt denumiți consilieri locali și sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente, conform legii.

(2) Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscripții electorale, organizate pe localități.

(3) Numărul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot ai localității.

(4) Alegerile pentru consiliul local se desfășoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării consiliului.

(1) Candidații la funcția de consilier local trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acționeze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcția de consilier local, va fi tipărit și pus la dispoziția electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală și Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.

(1) Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Consiliul local își exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul local nou ales.

(3) Mandatul consiliului local se prelungește, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.

(1) Organizarea și funcționarea consiliilor locale se stabilesc prin lege.

(1) Primarul exercită componenta executivă a autorității locale. El este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce și îl controlează.

(2) Primarul răspunde, în fața cetățenilor localității, de buna funcționare a administrației publice locale, în condițiile legii.

(3) Primarul conduce serviciile publice locale.

(4) Primarul reprezintă localitatea în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

(5) Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

(6) Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național.

(7) Eșarfa este purtată, în mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

(8) Modelul eșarfei se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(1) Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Primarii se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.

(3) Alegerile pentru funcția de primar se desfășoară în aceiași zi cu alegerile pentru consiliul local, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanța funcției de primar.

(4) Candidații la funcția de primar trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(5) Programul de dezvoltare al localității constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcția de primar, va fi tipărit și pus la dispoziția electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală și Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale.

(6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale ale localității.

(7) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(8) O persoană poate îndeplini funcția de primar al aceleiași localități pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcția de primar este validat de către judecătoria în raza căreia se află localitatea, de către un judecător desemnat de președintele instanței.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața consiliului local jurământul stabilit prin lege.

(1) Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Primarul își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către primarul nou ales.

(3) Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.

(1) În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul localității.

(2) Primarul este obligat să acționeze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care a fost ales. Primarul care își încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit legii.

(3) Calitatea de primar încetează:

(1) Calitatea de primar este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(2) Primarul nu poate interveni în treburile altor autorități și instituții publice și nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

(3) Primarul condamnat pentru trafic de influență ori alte acte de corupție pierde mandatul și este pedepsit cu închisoare pe viață și confiscarea întregii averi.

(1) Primarul răspunde politic doar fața de cei care l-au ales și nu își poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri.

(2) Primarul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispozițiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligațiilor asumate prin contractul electoral.

(3) Primarul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localității de dispozițiile adoptate de el în exercitarea mandatului.

(4) Răspunderea primarului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) și (3) este imprescriptibilă.

(1) Primarul îndeplinește următoarele atribuții, în condițiile legii:

(2) Primarul îndeplinește și alte atribuții stabilite prin lege.

(3) Primarul întocmește Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localității pe care și l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în ședința consiliului local organizată cu acest scop, nu mai târziu de data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este depus la secretarul primăriei, care asigură punerea lui la dispoziția cetățenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul Primăriei.

(1) Primarul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv.

(2) Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea primarului.

(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.

(4) Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute la alin. (2).

(5) Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.

(6) În cazul în care încalcă prevederile Constituției și ale legii, primarul este suspendat din funcție de către consiliul local, prin votul majorității membrilor acestuia.

(7) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului local.

(8) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum local pentru demiterea primarului.

(9) Dacă cetățenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul local, consiliul local este dizolvat și se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local.

(1) Primarul poate fi demis din funcție, prin referendum, organizat în circumscripția electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripția în care a fost ales, egal cu cel puțin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(2) Primarul este demis, de drept, din funcție, în următoarele cazuri:

(1) Vacanța funcției de primar intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.

(2) În termen de 30 zile de la data la care a intervenit vacanța funcției de primar, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou primar.

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul localității.

(2) Dispozițiile primarului sunt publicate pe site-ul primăriei.

(1) Consiliul județean este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes județean, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice, locale sau centrale.

(2) Consiliul județean nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum județean valabil.

(3) Cetățenii pot aproba hotărâri, prin referendum județean, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul județean, cu respectarea prevederilor Constituției și ale legii.

(1) Consiliul județean este format din primarii localităților județului.

(1) Prefectul este reprezentantul Președintelui României pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

(2) Prefectul exercită componenta executivă a autorității județene. El este șeful administrației publice județene și al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce și îl controlează.

(3) Prefectul răspunde de buna funcționare a administrației publice județene, în condițiile legii.

(4) Prefectul conduce serviciile publice județene.

(5) Prefectul reprezintă județul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.

(6) Prefectul participă la ședințele consiliului județean și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.

(7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliul județean, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

(8) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean sau local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanța competentă, potrivit legii.

(9) Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege.

(1) Președintele României numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București, în condițiile legii.

(2) Candidații la funcția de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate și competență profesională, să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităților economice și sociale ale județului pentru care candidează, ca promotori și realizatori de proiecte pentru îmbunătățirea acestor realități și să aibă domiciliul în județele pentru care candidează de cel puțin 10 ani.

(3) Funcția de prefect este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(4) Mandatul prefectului este de 4 ani și poate fi înnoit o singură dată."

(1) În localitățile țării se constituie asociații comunitare, din care pot face parte toți cetățenii cu drept de vot ai localităților. Asociațiile comunitare se constituie și în subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor.

(2) Asociațiile comunitare asigură cadrul organizatoric prin care cetățenii țării participă direct la exercitarea suveranității poporului, la luarea deciziilor politice care le afectează viața lor și a comunităților lor, prin care ei controlează nemijlocit activitatea autorităților locale și a autorităților statului.

(1) Înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociațiile comunitare sunt persoane juridice de drept public.

(2) Organul suprem de conducere al asociației comunitare este adunarea generală, la care participă toți membrii asociației, direct sau prin reprezentanți aleși de adunări cetățenești organizate în subunitățile localității - cătune, sate, străzi, cartiere etc. - potrivit statutului asociației.

(3) Adunarea generală a asociației comunitare se întrunește o dată la 4 ani, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui asociației, sau la cererea a cel puțin 5% din numărul membrilor asociației.

(4) Adunarea generală a asociației alege, din rândul membrilor săi, un președinte al asociației și un comitet de conducere al asociației, care conduc activitatea asociației între două adunări generale și îndeplinesc atribuțiile prevăzute în statutul asociației. Numărul membrilor comitetului de conducere al asociației este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului local.

(5) Persoanele care candidează la funcția de președinte sau de membru al comitetului de conducere al asociației comunitare trebuie să nu fie și să nu fi fost membri ai unui partid politic.

(6) În fiecare județ, se constituie Uniunea Județeană a Asociațiilor Comunitare, din care fac parte asociațiile comunitare din toate localitățile județului. În municipiul București se constituie Uniunea Municipală a Asociațiilor Comunitare.

(7) Adunarea generală a Uniunii Județene a Asociațiilor Comunitare este formată din președinții și membrii comitetelor de conducere ai asociațiilor comunitare componente ale uniunii.

(8) Adunarea generală a Uniunii Județene a Asociațiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un președinte al uniunii și un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale și îndeplinesc atribuțiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului județean.

(9) Adunarea generală a uniunii județene se întrunește o dată la 4 ani, cu trei săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui uniunii, sau la cererea a cel puțin 10% din numărul membrilor uniunii.

(10) Se constituie Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, din care fac parte uniunile județene ale asociațiilor comunitare.

(11) Adunarea generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare este formată din președinții și membrii comitetelor de conducere ai uniunilor județene ale asociațiilor comunitare.

(12) Adunarea generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un președinte al uniunii și un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale și îndeplinesc atribuțiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate din județele țării plus municipiul București.

(13) Adunarea generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare se întrunește o dată la 4 ani, cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui uniunii, sau la cererea a cel puțin 10% din numărul membrilor uniunii.

(14) În cadrul Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare, funcționează Sfatul Țării, ca organ consultativ al Uniunii.

(15) Sfatul Țării este constituit din 51 membri aleși de Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare dintre personalitățile vieții publice românești, în vârstă de peste 50 de ani, care nu au fost și nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptători pentru drepturile și libertățile românilor, ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească viața economică și socială a țării.

(16) Mandatul membrilor Sfatului Țării este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii Sfatului Țării nu pot îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.

(17) Sfatul Țării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare, de președintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Țării sunt publicate pe site-ul Uniunii Naționale a Asociațiilor Comunitare și în Monitorul Oficial al României.

(18) Primarii localităților sunt obligați să asigure spații adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociațiilor comunitare și a uniunilor acestora, precum și pentru desfășurarea activității organelor lor de conducere.

(19) Adunarea generală a asociației comunitare poate hotărî ca membrii asociației să contribuie, benevol, cu munca lor sau cu sume bănești, pentru crearea sau achiziționarea de bunuri care intră și rămân în proprietatea publică a comunității și în administrarea autorității locale.

(20) Cheltuielile ocazionate de desfășurarea activității asociațiilor comunitare, a uniunilor județene și a uniunii naționale ale asociaților comunitare sunt finanțate de la bugetul de stat, potrivit legii.

(21) Autoritățile statului și autoritățile locale sunt obligate să pună la dispoziția organelor de conducere ale asociațiilor comunitare toate datele și informațiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea atribuțiilor lor constituționale.

(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:

(3) Statul este obligat să țină evidența indicatorilor economici prevăzuți la alineatul (2) literele c)-h) și să publice nivelul și dinamica acestor indicatori în Anuarul statistic al României.

(4) Candidații la funcția de Președinte al României sunt obligați să includă indicatorii economici prevăzuți la alineatul (2) în programele naționale de dezvoltare ale României supuse aprobării poporului în campaniile pentru alegerile prezidențiale.

(5) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituțiile publice și autoritățile locale române, pe de o parte, și terți, pe de altă parte."

(1) Fondul Național de Capital Distributiv este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Veniturile Fondului Național de Capital Distributiv se formează din următoarele surse:

(3) Impozitul progresiv pe proprietăți se stabilește astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (2), să se asigure preluarea la Fondul Național de Capital Distributiv a 20% din produsul intern brut al României, în fiecare an.

(4) Veniturile colectate la Fondul Național de Capital Distributiv sunt folosite pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetățenilor țării și pentru crearea de capital productiv aflat în proprietate publică, potrivit legii.

(5) În primii 10 ani de funcționare a Fondului Național de Capital Distributiv, fiecare cetățean major al României este îndreptățit să primească de la Fondul Național de Capital Distributiv suma de 100.000 de lei, pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcții, mașini, utilaje, echipamente etc.

(6) Cetățenii majori ai României vor primi cele 100.000 de lei, eșalonat, pe parcursul celor 10 ani.

(7) Cetățenii pot accesa cele 100.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociați în persoane juridice cu scop lucrativ: asociații familiale, societăți comerciale, cooperative etc.

(8) Selecția cererilor de finanțare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Național de Capital Distributiv, potrivit legii.

(9) Începând cu anul 11 de funcționare a Fondului Național de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriți cu capital de la Fondul Național de Capital Distributiv numai tinerii cetățeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetățean român va fi stabilită prin lege.

(10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a statului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Național de Capital Distributiv.

(11) Întregul capital vândut ilegal de satul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat și este trecut în administrarea Fondului Național de Capital Distributiv.

(12) Fondul Național de Capital Distributiv este împuternicit să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. După răscumpărare, acest capital trece în administrarea Fondului Național de Capital Distributiv.

(13) Fondul Național de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital intrat în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu sumele primite de la Fond.

(14) Fondul Național de Capital Distributiv finanțează integral valoarea proiectelor inițiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanțate și din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanțatorii respectivi părțile cofinanțate de aceștia, potrivit legii.

(15) Fondul Național de Capital Distributiv poate înființa societăți comerciale pe acțiuni având ca scop crearea de capacități de producție noi în diverse ramuri ale economiei naționale. După punerea în funcțiune a noilor capacități de producție, Fondul oferă spre vânzare acțiunile respectivelor societăți comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita sumelor primite de la Fond.

(16) Activele create sau achiziționate cu bani primiți de la Fondul Național de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moștenire, potrivit legii.

(17) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au și nu au avut o locuință în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parțială sau integrală a prețului primei lor locuințe.

(18) Fondul Național de Capital Distributiv este condus de un administrator, numit de Președintele României.

(19) Administratorul Fondului Național de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate și competență profesională și să se fi remarcat ca autor, promotor și realizator de proiecte menite să îmbunătățească funcționarea economiei românești.

(20) Funcția de administrator al Fondului Național de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(21) În exercitarea atribuțiilor sale, administratorul Fondului Național de Capital Distributiv emite decizii care se publică pe site-ul Fondului Național de Capital Distributiv și în Monitorul Oficial al României.

(22) În cadrul Fondului Național de Capital Distributiv, funcționează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului Fondului Național de Capital Distributiv.

(23) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experți în domeniul finanțelor, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale economiștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele României.

(24) Candidații la funcția de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească funcționarea economiei românești.

(25) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui României.

(26) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile administratorului Fondului Național de Capital Distributiv. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Fondului Național de Capital Distributiv și în Monitorul Oficial al României.

(27) Organizarea și funcționarea Fondului Național de Capital Distributiv se stabilesc prin lege."

(1) Fondul Național Capitalizat de Pensii Publice este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național Capitalizat de Pensii Publice se alimentează, potrivit legii, din următoarele surse:

(3) Cetățenii pot participa și la fonduri de pensii private, care sunt facultative.

(4) Contribuțiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în perioada minimă de contribuție, stabilită prin lege.

(5) Pensiile de la Fondul Național Capitalizat de Pensii Publice se calculează și se acordă pe baza principiului contributivității.

(6) Veniturile Fondului Național Capitalizat de Pensii Publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participanților la Fond.

(7) Disponibilitățile bănești ale Fondului Național Capitalizat de Pensii Publice sunt păstrate la Casa de Economii și Consemnațiuni, în depozite purtătoare de dobânzi, sau investite în valori imobiliare emise de persoane juridice române.

(8) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Național Capitalizat de Pensii Publice pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat.

(9) Prevederile alineatelor (18)-(27) ale articolului 135.1 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național Capitalizat de Pensii Publice."

(1) Fondul Național de Șomaj este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național de Șomaj se alimentează cu contribuțiile pentru șomaj plătite de salariați și angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Național de Șomaj cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.

(3) Contribuțiile pentru șomaj sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizație de șomaj de 6 luni de o valoare cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare.

(4) Veniturile Fondului Național de Șomaj sunt folosite pentru plata indemnizațiilor de șomaj cuvenite participanților la Fond.

(5) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național de Șomaj."

(1) Fondul Național Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate se alimentează, potrivit legii, din următoarele surse:

(3) Contribuțiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond plata serviciilor medicale și medicamentelor de care are nevoie.

(4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate."

(1) Fondul Național pentru Inovare este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național pentru Inovare se alimentează cu redevențele plătite pentru fabricarea produselor și utilizarea tehnologiilor realizate prin aplicarea invențiilor și inovațiilor finanțate de Fond. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Național pentru Inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii.

(3) Veniturile Fondului Național pentru Inovare sunt folosite pentru finanțarea activității de cercetare aplicată efectuată pentru transformarea invențiilor și ideilor inovatoare în noi tehnologii și produse destinate comercializării.

(4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național pentru Inovare."

(1) Fondul Național pentru Mediu este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național pentru Mediu se alimentează cu amenzile plătite pentru alterarea mediului.

(3) Veniturile Fondului Național pentru Mediu sunt folosite pentru refacerea mediului alterat și pentru menținerea echilibrului ecologic.

(4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național pentru Mediu."

(1) Fondul Național Valutar de Rulment este instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea Guvernului.

(2) Fondul Național Valutar de Rulment se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de active valutare cu sumele bănești provenite din:

(3) Fondul Național Valutar de Rulment se completează cu veniturile produse de activele valutare deținute de Fond.

(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea Fondul Național Valutar de Rulment.

(5) Este interzisă acordarea de împrumuturi din Fondul Național Valutar de Rulment.

(6) Activele valutare deținute de Fondul Național Valutar de Rulment sunt folosite numai pentru efectuarea de plăți externe în situații excepționale, când țara se află în stare de mobilizare, de război, de urgență sau de asediu.

(7) Activele valutare deținute de Fondul Național Valutar de Rulment se află în proprietatea publică a poporului român și sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

(8) Prevederile alineatelor (8) și (9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Fondului Național Valutar de Rulment."

(1) Casa de Economii și Consemnațiuni, prescurtat CEC, este instituție de credit, cu personalitate juridică, al cărei capital se află în proprietate publică și în administrarea statului român.

(2) Casa de Economii și Consemnațiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire și de bună gospodărire a banului, precum și păstrarea în siguranță a disponibilităților bănești ale cetățenilor țării și investirea acestora pentru creșterea capacităților de producție ale țării.

(3) Disponibilitățile bănești ale Casei de Economii și Consemnațiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiții întreprinderilor mici și mijlocii.

(4) Depozitele bănești constituite la Casa de Economii și Consemnațiuni sunt garantate integral de statul român, potrivit legii.

(4) Profiturile realizate de Casa de Economii și Consemnațiuni se fac venituri la Fondul Național de Capital Distributiv.

(5) Prevederile alineatelor (8) și (9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, și Casei de Economii și Consemnațiuni."

(1) Regiile autonome sunt agenți economici, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate producția și furnizarea de bunuri și servicii de uz și de interes public, prin administrarea capitalului aflat în proprietate publică.

(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naționale care au caracter de monopol natural sau monopol de stat ori care prezintă importanță strategică pentru poporul român, în ansamblul său, sau pentru comunitățile locale ale țării.

(3) Regiile autonome se înființează, prin lege, în subordinea Guvernului, sau prin hotărâre a consiliului local, în subordinea primarului localității.

(4) Profiturile realizate de regiile autonome se fac venituri la Fondul Național de Capital Distributiv.

(5) Toate societățile și companiile naționale care exploatează activități constituind monopol de stat se reorganizează ca regii autonome.

(6) Regia Autonomă este condusă de un administrator, numit de Președintele României, pentru regiile subordonate Guvernului, și de primar, pentru regiile subordonate consiliului local.

(7) Administratorul Regiei Autonome trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate și competență profesională și să se fi remarcat ca autor, promotor și realizator de proiecte menite să îmbunătățească funcționarea economiei naționale ori a economiei locale, după caz.

(8) Funcția de administrator al Regiei Autonome este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată.

(9) În exercitarea atribuțiilor sale, administratorul Regiei Autonome emite decizii care se publică pe site-ul Regiei și în Monitorul Oficial al României.

(10) În cadrul Regiei Autonome, funcționează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului Regiei.

(11) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experți în domeniul de activitate al Regiei, din care 3 sunt propuși de organizațiile, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, sau de Asociația Comunitară, după caz, ei fiind validați, în funcție, de Președintele României, ori de primarul localității, după caz.

(12) Candidații la funcția de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească funcționarea economiei naționale, a economiei locale, după caz.

(13) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin deciziile celor care i-au numit.

(14) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile Administratorului Regiei Autonome. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Regiei și în Monitorul Oficial al României.

(15) Organizarea și funcționarea Regiei Autonome se stabilesc prin lege."

(1) Constituie monopol de stat:

(2) Nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale pentru consum propriu.

(3) Administrarea monopolurilor de stat prevăzute la alineatul (1) se face de către statul român.

(4) Exploatarea activităților constituind monopol de stat se face de către instituții publice sau regii autonome de profil, constituite în subordinea Guvernului sau a autorităților locale, pe baza de licențe eliberate de ministerul de resort.

(5) Este interzisă exploatarea activităților care constituie monopol de stat de către entități private."

(1) Rezervele internaționale ale României sunt alcătuite din aur deținut în tezaur în țară.

(2) Rezervele internaționale ale României se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de aur cu sumele bănești provenite din:

(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor internaționale ale României.

(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaționale ale României.

(5) Rezervele internaționale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăți externe în situații excepționale, când țara se află în stare de mobilizare, de război, de urgență sau de asediu.

(6) Rezervele internaționale ale României se află în proprietatea publică a poporului român și sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice."

(1) Legea trebuie să interzică și să sancționeze orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea liberei concurențe în cadrul pieței naționale și, în special, cele care:

(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul alineatului (1) sunt nule de drept.

(3) Legea trebuie să interzică și să sancționeze folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața națională sau pe o parte semnificativă a acesteia."

(1) Legea trebuie să dispună măsuri care să protejeze sănătatea, siguranța și interesele economice ale consumatorilor și să asigure exercitarea dreptului consumatorilor la informare, educare și organizare în vederea apărării intereselor lor.

(2) Legea trebuie să prevadă proceduri simple și operative pentru rezolvarea cererilor consumatorilor și ale organizațiilor acestora.

(3) Nimeni nu poate fi obligat să plătească prețul unui bun care nu i-a fost livrat, sau al unei lucrări care nu i-a fost executată ori al unui serviciu care nu i-a fost prestat. Contractele care încalcă această dispoziție sunt lovite de nulitate absolută.

(4) În executarea contractelor de prestări servicii cu furnizare continuă, la prima factură neplătită la termen, contractul este reziliat și prestarea serviciului este oprită. Continuarea prestării serviciului se face pe cheltuiala prestatorului.

(5) Nimeni nu poate fi obligat să plătească penalități de întârziere mai mari decât valoarea datoriei, indexată cu indicele inflației."

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului."

(2.2) Autoritățile locale executive sunt obligate să prezinte spre aprobarea autorităților locale deliberative numai bugete locale echilibrate sau cu excedente.

(2.3) Legea stabilește principiile ce trebuie respectate în alocarea de subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale.

(2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizează sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare județ, comună ori oraș, astfel încât să se asigure resursele financiare cerute de funcționarea normală a tuturor instituțiilor publice locale."

(5.2) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgență, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condițiile legii."

(3.2) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(18), se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Curții de Conturi.

(3.3) În cadrul Curții de Conturi funcționează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al Președintelui Curții de Conturi.

(3.4) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experți în domeniul finanțelor, din care 3 sunt propuși de organizațiile profesionale ale economiștilor din România, legal constituite, și 4 sunt propuși de Uniunea Națională a Asociațiilor Comunitare, toți fiind validați, în funcție, de Președintele Curții de Conturi.

(3.5) Candidații la funcția de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialiști de înaltă calificare, personalități ale vieții publice, care s-au remarcat ca autori, promotori și realizatori de proiecte menite să îmbunătățească funcționarea economiei românești.

(3.6) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Președintelui Curții de Conturi.

(3.7) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile Președintelui Curții de Conturi. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Curții de Conturi și în Monitorul Oficial al României."

(2) Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile."

(7) Organizarea și funcționarea Curții Constituționale se stabilesc prin lege."

(2) Candidații la funcția de Președinte al Curții Constituționale trebuie să prezinte electoratului lista celor 8 persoane pe care le va numi în funcția de judecător al Curții Constituționale, dacă va fi ales.

(3) Candidații la funcția de Președinte al Curții Constituționale trebuie să prezinte electoratului Programul apărării Constituției, pentru realizarea căruia se obligă să acționeze, în calitate de Președinte al Curții Constituționale, dacă va fi ales.

(4) Programul apărării Constituției constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcția de Președinte al Curții Constituționale, va fi tipărit și pus la dispoziția electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale."

(6) Judecătorii Curții Constituționale răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de deciziile Curții Constituționale pentru care au votat."

(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire inițiata de Președintele României sau de cetățeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament.

(3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate.

(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.

(5) Revizuirea Constituției este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum."