Articolul 3
Art. 3 din NORMĂ nr. 17 din 14 martie 2016 privind stabilirea activităţilor, serviciilor şi operaţiunilor care se încadrează în categoria funcţiilor critice, criteriile pentru stabilirea liniilor de activitate de bază şi a serviciilor asociate, precum şi serviciile critice pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară poate să le ceară unui asigurător supus rezoluţiei
- Capitolul II Criteriile privind stabilirea activităţilor, serviciilor sau operaţiunilor care se încadrează în categoria funcţiilor critice, precum şi criteriile pentru stabilirea liniilor de activitate care se încadrează în categoria liniilor de activitate de bază şi a serviciilor asociate
(1) Cadrul general al funcțiilor critice are la bază două elemente:
a) activitățile, serviciile sau operațiunile furnizate de un asigurător către terți care nu sunt afiliați acestuia;
b) imposibilitatea furnizării activităților, serviciilor sau operațiunilor care are un impact semnificativ asupra activității terților, dând naștere la contagiune sau la scăderea încrederii participanților la piață, prin cel puțin una dintre situațiile următoare:
(i) lipsa mecanismelor care să asigure continuitatea activităților, serviciilor, operațiunilor asigurătorului;
(ii) lipsa furnizării serviciilor necesare terților în desfășurarea activității acestora;
(iii) lipsa plății despăgubirilor/indemnizațiilor;
(iv) deteriorarea situației financiare a unui asigurător care conduce la vânzarea imediată a unor părți însemnate de active deținute de acesta, sub prețul de achiziție, sau care îngreunează obținerea de lichidități sau împrumuturi înaintea identificării unor surse alternative de creditare;
(v) rolul semnificativ al asigurătorului în calitate de terță parte pe piața valorilor mobiliare, inclusiv în cazul operațiunilor repo;
(vi) transferul integral sau parțial al riscurilor către o terță parte, în special prin reasigurare, ce reprezintă o funcție economică importantă.
(2) Îndeplinirea cumulativă a dispozițiilor prevăzute la alin. (1) reprezintă funcție critică.