Articolul 46
Art. 46 din NORMĂ nr. 4 din 26 ianuarie 2016 privind administrarea Fondului de rezoluţie pentru asigurători
- Capitolul III Funcțiile Fondului de garantare, în calitate de administrator al Fondului de rezoluție pentru asigurători
- Secţiunea a 2-a Fondul de garantare a asiguraților ca administrator de rezoluție
(1) În vederea atingerii obiectivelor rezoluției, Fondul de garantare a asiguraților, în calitatea sa de administrator de rezoluție, poate lua una sau unele dintre următoarele măsuri de rezoluție, fără a se limita la acestea:
a) majorarea capitalului social al asigurătorului supus rezoluției;
b) modificarea structurii acționariatului asigurătorului supus rezoluției;
c) preluarea controlului asigurătorului supus rezoluției de către asigurători cu o soliditate financiară adecvată.
(2) În situația aplicării unor măsuri de rezoluție, Fondul de garantare, în calitate de administrator de rezoluție, trebuie să țină cont de obiectivele rezoluției prevăzute de și să decidă asupra acelor măsuri care permit realizarea în cel mai înalt grad a obiectivelor relevante pentru fiecare situație în parte.
(3) Atunci când se urmăresc obiectivele prevăzute de , Fondul de garantare, în calitate de administrator de rezoluție, încearcă să reducă la minimum costul rezoluției și să evite distrugerea valorii, cu excepția cazului în care acestea nu permit realizarea obiectivelor rezoluției.
(4) Orice măsuri impuse asigurătorului supus rezoluției de către Fondul de garantare a asiguraților, în calitate de administrator de rezoluție, trebuie să fie proporționale cu gravitatea și amplitudinea deficiențelor și vor ține seama de efectul măsurilor asupra activității economice a asigurătorului, asupra stabilității acestuia și asupra capacității sale de a contribui la economie.
(5) Orice măsuri impuse asigurătorului supus rezoluției de către Fondul de garantare a asiguraților, în calitate de administrator de rezoluție, vor urmări reducerea la minim a costurilor rezoluției și tratamentul echitabil al creditorilor aparținând aceleiași categorii.
(6) Dacă situația specifică impune tratamentul diferit al creditorilor din aceeași categorie, acesta trebuie justificat prin prisma interesului public, fără a avea un caracter discriminatoriu.