Articolul 31
Marja de solvabilitate disponibilă
Art. 31 din NORMĂ nr. 28 din 23 decembrie 2015 privind funcționarea asigurătorilor supravegheați conform regimului național
- Capitolul IV Indicatori de prudență în activitatea de asigurare
- Secţiunea a 3-a Solvabilitatea și fondul de siguranță
(1) Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepția activelor necorporale.
(2) Pentru determinarea marjei de solvabilitate disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse următoarele componente:
a) capitalul social subscris și vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăți mutuale, fondul de rezervă liber vărsat, la care se adaugă toate conturile membrilor săi care întrunesc următoarele criterii:
(i) statutul trebuie să prevadă că din aceste conturi se pot face plăți membrilor doar în situația în care plățile nu au drept rezultat diminuarea marjei de solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în cazul dizolvării societății, dacă au fost plătite toate celelalte datorii;
(ii) statutul trebuie să prevadă că pentru orice plăți menționate la pct. (i) , efectuate în alte scopuri decât retragerea individuală din societatea mutuală, A.S.F. trebuie să fie informată cu cel puțin o lună înainte de efectuarea plății, astfel încât aceasta să poată interzice, dacă este cazul, operațiunea de plată în cadrul acestei perioade;
b) toate rezervele asigurătorilor, altele decât rezervele tehnice, respectiv rezerve de prime de capital, din reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte rezerve;
c) profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător;
d) rezultatul reportat.
(3) Marja de solvabilitate disponibilă este diminuată cu valoarea următoarelor elemente:
a) acțiunile proprii deținute direct de asigurător;
b) participațiile pe care asigurătorii le dețin în următoarele entități:
(i) societăți și societăți financiare, definite conform ;
(ii) instituții financiare nebancare, definite conform prevederilor privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare;
(iii) persoane juridice străine care desfășoară activitate similară cu cea a societăților prevăzute la pct. (i) și (ii) ;
c) fiecare dintre următoarele elemente pe care asigurătorii le dețin în raport cu entitățile prevăzute la lit. b) în care dețin o participație:
(i) tipurile de instrumente menționate la alin. (3) ;
(ii) tipurile de creanțe și instrumente subordonate, menționate la art. 62 lit. a) și d), art. 63 și 64 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;
d) activele necorporale.
(4) În calculul marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse și următoarele componente, după caz:
a) acțiunile preferențiale cumulative și/sau datoriile subordonate în proporție de până la 50% din cea mai mică valoare obținută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile și a marjei de solvabilitate minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie să fie constituite din datorii subordonate cu scadență fixă și/sau acțiuni preferențiale cumulative cu durată determinată. Trebuie să existe acorduri în temeiul cărora, în caz de faliment sau lichidare a asigurătorilor, obligațiile de plată generate de capitalul subordonat împrumutat și/sau acțiunile preferențiale cumulative vor fi onorate după ce au fost plătite obligațiile față de toți ceilalți creditori sau orice alte obligații de plată existente în momentul respectiv. Datoriile subordonate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
(i) sumele aferente datoriilor subordonate sunt vărsate integral;
(ii) pentru împrumuturile cu scadență fixă, scadența inițială este stabilită la cel puțin 5 ani. Cu cel puțin un an înainte de scadență, asigurătorii vor supune A.S.F. spre aprobare un plan din care să rezulte modul în care marja de solvabilitate disponibilă va fi menținută sau adusă peste nivelul marjei minime la scadență, exceptând cazul în care valoarea împrumutului care intră în componența marjei de solvabilitate disponibile a fost redusă treptat în decursul celor 5 ani care au precedat scadența. Rambursarea anticipată a acestor sume se poate aproba dacă asigurătorii au solicitat acest lucru A.S.F., cu condiția ca marja de solvabilitate disponibilă să nu scadă sub nivelul minim;
(iii) împrumuturile a căror scadență nu este fixată trebuie rambursate doar cu respectarea unui preaviz de cel puțin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste împrumuturi nu mai sunt considerate componentă a marjei de solvabilitate disponibile sau când, după caz, s-a obținut acordul prealabil al A.S.F. privind rambursarea lor anticipată. În acest ultim caz, asigurătorii trebuie să informeze A.S.F. cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită pentru rambursare, indicându-se valoarea marjei de solvabilitate disponibile și valoarea marjei de solvabilitate minime atât înainte, cât și după această rambursare. A.S.F. poate aproba rambursarea doar în condițiile în care valoarea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorilor nu scade sub nivelul valorii marjei de solvabilitate minime;
(iv) contractul de împrumut nu poate conține nicio clauză care să prevadă că, în anumite circumstanțe, altele decât lichidarea asigurătorilor, împrumutul poate fi rambursat înainte de scadența convenită;
(v) contractul de împrumut nu poate fi modificat decât cu acordul prealabil al A.S.F.;
b) titlurile de valoare cu durată nedeterminată și alte titluri de valoare, inclusiv acțiunile preferențiale cumulative, altele decât cele menționate la lit. a) , până la un nivel care să nu poată depăși 50% din valoarea cea mai mică obținută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile și a marjei de solvabilitate minime, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
(i) titlurile nu se pot rambursa fără acordul prealabil al A.S.F.;
(ii) contractul de emisiune le permite asigurătorilor amânarea plății dobânzilor aferente împrumutului;
(iii) creanțele creditorului față de asigurător ocupă un nivel inferior raportat la creanțele tuturor creditorilor nesubordonați;
(iv) documentele care stau la baza emisiunii de titluri de valoare trebuie să prevadă capacitatea societăților de a acoperi datoria și dobânda aferentă, astfel încât să le permită asigurătorilor să își continue activitatea;
(v) se vor lua în calcul numai sumele vărsate integral.
(5) La cererea asigurătorilor, A.S.F. poate aproba, în baza unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile și a următoarelor componente, după caz:
a) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat sau fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puțin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depășească 50% din valoarea cea mai mică obținută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile și a marjei de solvabilitate minime;
b) în cazul societăților de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuții variabile, orice creanță pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuții suplimentare, într-un exercițiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferența dintre contribuțiile maxime și contribuțiile totale de plată, și până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile și a marjei de solvabilitate minime;
c) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepțională.
(6) Suplimentar celor prevăzute la alin. (5) , asigurătorii pot solicita A.S.F., în baza unor documente doveditoare, aprobarea pentru a include în marja de solvabilitate aferentă activității de asigurări de viață valoarea reprezentând diferența dintre rezerva matematică nediminuată sau diminuată parțial prin procedeul Zillmer și rezerva matematică diminuată prin acest procedeu cu procentul aferent costurilor de achiziție incluse în primă, dacă nu se practică procedeul, sau când, dacă se practică, în diminuarea rezervei matematice se utilizează un procent mai mic decât cel aferent costurilor de achiziție incluse în primă; diferența se va reduce cu valoarea tuturor costurilor de achiziție reportate înregistrate ca active.