Articolul 9

(1) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligația:

(2) În cazul operatorilor economici care dețin subunități consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum și alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcționalitate sau rețele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunități este considerată din punctul de vedere al obligațiilor ce îi revin ca unitate independentă. Acestor unități independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1) .

(3) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (1) lit. b) :

(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tep pe an completează și transmit Direcției eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei, până la 30 iunie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie și chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

(5) Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urilor, sunt obligați să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic pe întreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Ministerul Energiei sau Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după caz, și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

(6) Auditul energetic realizat pe întregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevăzut la alin. (1) lit. a) , include bilanțurile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic și respectă criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfășurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4.

(7) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mică de 1.000 tep pe an completează și transmit Direcției eficiență energetică, până la data de 30 iunie a fiecărui an, declarația de consum total anual de energie.

(8) Operatorii economici prevăzuți la alin. (1) , (2) și (5) care nu au realizat audituri energetice până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligați să le realizeze până la 5 decembrie 2015.

(9) Operatorii economici care au realizat audituri energetice după data de 1 ianuarie 2013 realizează următorul audit energetic, în condițiile legii, în termen de 4 ani de la data realizării acestor audituri.

(10) Auditul energetic realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se consideră ca fiind echivalent cu un audit energetic care îndeplinește cerințele prevăzute în anexa nr. 4 .

(11) În vederea asigurării calității auditurilor energetice pentru clienții finali, Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei emite criteriile minime pentru auditurile energetice în baza cerințelor prevăzute în anexa nr. 4 , precum și un regulament privind atestarea managerilor energetici și a persoanelor juridice prestatoare de servicii energetice, precum și autorizarea auditorilor energetici, cu excepția auditorilor energetici pentru clădiri, aprobate prin ordin al ministrului energiei.

(12) Accesul pe piață al participanților care oferă servicii energetice se bazează pe criterii concurențiale, transparente și nediscriminatorii.

(13) Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei încurajează programele de formare pentru calificarea auditorilor energetici, vizând asigurarea unui număr suficient de experți disponibili.

(14) Auditurile energetice nu cuprind clauze care să împiedice transferul rezultatelor auditului către orice furnizor calificat/acreditat de servicii energetice, cu condiția să nu existe obiecții din partea clientului.

(15) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, dezvoltă programe pentru a încuraja IMM-urile să se supună auditurilor energetice, precum și pentru punerea ulterioară în aplicare a recomandărilor acestor audituri.

(16) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, poate să instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv în cazul în care au încheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic și ale punerii în aplicare a recomandărilor rentabile formulate în urma auditurilor energetice, în cazul în care măsurile propuse sunt puse în aplicare, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

(17) Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, promovează materiale informative referitoare la sistemele de gestionare a energiei, în vederea îmbunătățirii activității IMM-urilor.

(18) Auditurile energetice care rezultă din acordurile voluntare prevăzute la alin. (16) se consideră că îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa nr. 4 .

(19) Operatorii economici care nu sunt IMM-uri în înțelesul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, și care pun în aplicare:

(20) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit. a) și b) .

(21) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

(22) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (20) și alin. (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Direcția eficiență energetică din cadrul Ministerului Energiei și se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, cu excepția celor transmise până în anul 2020 inclusiv, care se elaborează în forma aprobată de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și sunt urmate de raportări anuale cu privire la măsurile implementate și reducerile de consumuri finale de energie obținute în anul precedent.