Articolul 1
Art. 1 din HOTĂRÂRE nr. 42 din 26 iunie 2013 cu privire la Cartea Verde - Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei şi al energiei - COM (2013) 169 final
România apreciază demararea consultărilor atât pentru stabilirea poziției Uniunii Europene referitoare la Cartea Verde - Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei - COM (2013) 169 final, cât și pentru noul acord global, în care toate statele membre să se angajeze la reduceri de emisii de gaze cu efect de seră, și are următoarele observații:
a) România nu are încă un punct de vedere final cu privire la arhitectura cadrului de politici privind energia și schimbările climatice în perspectiva anului 2030, dar totuși dorește să exprime îngrijorarea față de posibilitatea ca Uniunea Europeană să se angajeze într-un alt obiectiv unilateral, în timp ce partenerii internaționali vor amâna angajarea reală în procesul multilateral.
b) În contextul actual, din perspectiva crizei economice și a reducerii apetitului industriei pentru noi angajamente, este destul de greu de prezentat în același timp un obiectiv de 40% privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii GES), măsuri structurale pentru schema UE de tranzacționare a certificatelor de emisii GES (schema EU-ETS) și o modificare a profilului temporal al licitațiilor.
c) Discuțiile privind modificarea cadrului care guvernează EU ETS (backloading și măsuri structurale) nu s-au finalizat cu succes în condițiile în care trebuie ținut cont de contextul internațional și posibilitatea de a trece, în cursul anului 2014, la un obiectiv de reducere a emisiilor mai mare de 20% până în 2020, în cadrul mecanismului de ambiție din Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin , amendat.
d) Legătura între costuri și energii regenerabile este insuficient clarificată.
e) Este necesară o analiză aprofundată referitor la influențele asupra mediului generate de utilizarea sursei de bioenergie.
f) Este de dorit ca, în cel mai scurt timp, Comisia Europeană să prezinte o evaluare cu privire la exploatarea gazelor de șist la nivelul Uniunii Europene.
g) Se atrage atenția asupra riscului de relocare a producției, care este un fapt real și care, coroborat cu posibilitatea pierderii locurilor de muncă, ca urmare a măsurilor privind schimbările climatice, devine un subiect complex de abordat, mai ales în statele membre unde efectele crizei sunt încă prezente. România este unul dintre aceste state, după cum este și un stat la granița Uniunii Europene cu statele vecine, unde măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră nu sunt la fel de ambițioase.
h) Consideră extrem de importantă includerea unor modalități de implementare care să asigure finanțare, utilizarea de mecanisme flexibile și schimburi de tehnologie.