Articolul 7
Art. 7 din INSTRUCŢIUNEA nr. 8 din 2012 privind aplicarea orientărilor cu privire la anumite aspecte ale cerinţelor MiFID privind adecvarea
- Capitolul II
- Secţiunea a 4-a Volumul de informaţii care trebuie colectate de la clienţi (proporţionalitate)
(1) S.S.I.F. stabilesc volumul de informații care trebuie colectate de la clienți cu luarea în considerare a tuturor caracteristicilor serviciilor de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului care urmează a fi furnizate clienților respectivi.
(2) Înainte de a furniza servicii de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului, S.S.I.F. obțin întotdeauna informațiile necesare cu privire la cunoștințele și experiența clientului, situația sa financiară și obiectivele sale de investiții.
(3) Volumul de informații colectate de S.S.I.F. poate varia. Pentru a stabili ce informații sunt necesare și relevante, S.S.I.F. iau în considerare, în ceea ce privește cunoștințele și experiența unui client, situația sa financiară și obiectivele sale de investiții:
a) tipul de instrument financiar sau de tranzacție pe care S.S.I.F. îl/o pot recomanda sau încheia (inclusiv complexitatea și nivelul de risc);
b) natura și amploarea serviciului pe care S.S.I.F. îl pot furniza;
c) natura, nevoile și situația clientului, circumstanțele sociale (starea civilă, situația familială).
(4) Standardul care asigură că o recomandare sau o investiție făcută în contul clientului este adecvată acestuia rămâne întotdeauna același indiferent de volumul de informații care trebuie colectat de S.S.I.F.
(5) Atunci când oferă accesul la instrumente financiare complexe sau riscante, S.S.I.F. analizează cu atenție dacă este necesar să colecteze mai multe informații detaliate despre client decât ar colecta în cazul unor instrumente mai puțin complexe sau mai puțin riscante.
(6) Pentru instrumentele financiare nelichide sau riscante, informațiile necesare includ informații cu privire la intervalul de timp în care clientul este pregătit să dețină investiția, precum și următoarele, după caz, pentru a se asigura că situația financiară a clientului îi permite să investească sau să se investească în contul său, în astfel de instrumente:
a) cuantumul venitului regulat și al venitului total al clientului, indiferent dacă venitul este realizat în mod permanent sau temporar, și sursa acestor venituri (de exemplu, de la locul de muncă, venituri din pensii, venituri din investiții, profituri din închiriere etc.);
b) activele clientului, inclusiv activele lichide, investițiile și proprietățile imobiliare, care ar include investițiile financiare, proprietățile personale și de investiții, contribuțiile la fonduri de pensii facultative și orice depozite de numerar etc. pe care le poate avea clientul. De asemenea, dacă este relevant, S.S.I.F. colectează informații despre condițiile, termenii, accesul, împrumuturile, garanțiile și alte restricții, dacă este cazul, care pot exista pentru activele menționate;
c) angajamentele financiare regulate ale clientului, care includ angajamentele financiare asumate de client sau pe care acesta intenționează să și le asume (debitele clientului, gradul total de îndatorare și alte angajamente periodice etc.).
(7) S.S.I.F. trebuie să definească a priori nivelul de risc al instrumentelor financiare incluse în oferta sa pentru investitori și pe care dintre instrumentele financiare incluse în oferta sa pentru investitori le consideră ca fiind nelichide.
(8) La stabilirea informațiilor caretrebuie colectate, S.S.I.F. țin seama de natura serviciului care urmează a fi furnizat. În acest sens:
a) atunci când furnizează servicii de consultanță de investiții, S.S.I.F. colectează informații suficiente pentru a putea evalua capacitatea clientului de a înțelege riscurile și natura fiecăruia dintre instrumentele financiare pe care aceasta preconizează să le recomande clientului respectiv;
b) atunci când S.S.I.F. furnizează servicii de administrare a portofoliului, deoarece deciziile de investiții sunt luate de S.S.I.F. în contul clientului, nivelul necesar de cunoștințe și experiență a clientului cu privire la toate instrumentele financiare care ar putea alcătui portofoliul poate fi mai puțin detaliat decât nivelul pe care ar trebui să îl dețină acesta atunci când S.S.I.F. furnizează un serviciu de consultanță de investiții. Și în acest caz clientul trebuie să înțeleagă cel puțin riscurile globale ale portofoliului și să aibă o înțelegere generală a riscurilor asociate fiecărui tip de instrument financiar care poate fi inclus în portofoliu.
(9) S.S.I.F. colectează mai multe informații despre clienții care solicită consultanță de investiții care să acopere întregul lor portofoliu financiar decât despre clienții care solicită consultanță specifică privind modul de a investi o anumită sumă de bani care reprezintă "o parte relativ mică din portofoliul lor total", așa cum este aceasta stabilită prin proceduri interne proprii.
(10) S.S.I.F. colectează informații mai detaliate pentru clienții mai în vârstă și potențial vulnerabili care solicită servicii de consultanță de investiții pentru prima dată.
(11) În cazul în care S.S.I.F. furnizează servicii de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului unui client profesional, definit conform privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, S.S.I.F. au, în general, dreptul de a presupune că clientul deține nivelul necesar de experiență și cunoștințe și, prin urmare, nu sunt obligate să obțină informații cu privire la acestea.
(12) Atunci când serviciul de investiții constă în furnizarea de consultanță de investiții sau în administrarea portofoliului unui "client profesional per se", S.S.I.F. au dreptul să presupună că clientul este în măsură să suporte financiar orice riscuri de investiții asociate în concordanță cu obiectivele de investiții ale clientului respectiv și, prin urmare, nu sunt, în general, obligate să obțină informații cu privire la situația financiară a clientului. Aceste informații se obțin în cazul în care obiectivele de investiții ale clientului impun acest lucru. De exemplu, atunci când clientul dorește să acopere un risc, S.S.I.F. trebuie să dețină informații detaliate cu privire la acest risc pentru a putea propune un instrument eficient de acoperire a riscului.
(13) Informațiile pe care S.S.I.F. le colectează depind de nevoile și situația clientului. De exemplu, este posibil ca S.S.I.F. să aibă nevoie de informații mai detaliate despre situația financiară a clientului atunci când obiectivele de investiții ale acestuia sunt multiple și/sau pe termen lung decât atunci când clientul dorește o investiție sigură pe termen scurt.
(14) În cazul în care S.S.I.F. nu obțin suficiente informații pentru a îndeplini cerințele privind adecvarea din , pentru a furniza un serviciu de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului care să fie adecvat clientului, S.S.I.F. trebuie să nu furnizeze serviciul clientului respectiv.
(15) În cazul prevăzut la alin. (14), S.S.I.F. trebuie să informeze clientul pe un suport durabil cu privire la faptul că nu a obținut suficiente informații pentru a furniza serviciul de consultanță de investiții sau de administrare a portofoliului adecvat clientului și că, în lipsă de informații suficiente, S.S.I.F. nu îi vor furniza clientului serviciul respectiv.