Articolul 10

(1) În cazul unui client persoană juridică sau al unui grup de două sau mai multe persoane fizice ori în cazul în care una sau mai multe persoane fizice sunt reprezentate de o altă persoană fizică, pentru a identifica persoana care face obiectul evaluării adecvării S.S.I.F. se bazează în primul rând pe cadrul juridic aplicabil.

(2) În cazul în care cadrul juridic nu furnizează suficiente indicii pentru identificarea persoanei care face obiectul evaluării adecvării și, în special, în cazul în care nu a fost desemnat niciun reprezentant unic (așa cum poate fi cazul pentru un cuplu căsătorit), S.S.I.F., pe baza politicii stabilite în prealabil prevăzute la art. 5, convine cu persoanele relevante (reprezentanții entității juridice, persoanele care aparțin grupului sau persoanele fizice reprezentate) cu privire la persoana care face obiectul evaluării adecvării și modul în care această evaluare va fi realizată în practică, inclusiv cu privire la persoana de la care colectează informații cu privire la cunoștințe și experiență, situația financiară și obiectivele de investiții. S.S.I.F. înregistrează acordul realizat cu persoanele relevante.

(3) Atunci când clientul este o persoană fizică reprezentată de o altă persoană fizică sau atunci când clientul este o entitate care nu se încadrează în prevederile art. 1 din anexa nr. 8 la Regulamentul C.N.V.M. nr. 32/2006 , situația financiară și obiectivele de investiții ar trebui să fie cele ale clientului de bază (persoană fizică reprezentată sau entitatea anterior menționată), în timp ce experiența și cunoștințele ar trebui să fie cele ale reprezentantului persoanei fizice sau ale persoanei autorizate să efectueze tranzacții în numele entității.

(4) S.S.I.F. instituie o politică privind persoana care face obiectul evaluării adecvării în cazul unei persoane juridice sau al unui grup de două ori mai multe persoane fizice sau în cazul uneia ori mai multor persoane fizice reprezentate de o altă persoană fizică. Politica S.S.I.F. prevede că sunt luate în considerare interesele tuturor persoanelor în cauză și nevoia acestora de protecție.

(5) În cazul în care nu se ajunge la un acord cu privire la persoana care se evaluează și în cazul în care situațiile financiare ale persoanelor care aparțin grupului diferă, S.S.I.F. iau în considerare persoana cea mai relevantă în acest sens (de exemplu, persoana cu cea mai slabă situație financiară). La fel se procedează atunci când se iau în considerare obiectivele de investiții (și anume,persoana cu cele mai conservatoare obiective de investiții) sau experiența și cunoștințele acestora (de exemplu, persoana autorizată să efectueze tranzacții cu cea mai puțină experiență și cele mai puține cunoștințe).

(6) În situațiile în care două sau mai multe persoane sunt autorizate să efectueze în comun tranzacții în numele grupului (cum poate fi cazul conturilor comune), profilul clientului, astfel cum este definit de S.S.I.F., reflectă capacitatea diferitelor persoane competente de a adopta decizii de investiții, precum și impactul potențial al acestor decizii asupra situației financiare individuale și asupra obiectivelor de investiții ale acestora.