Articolul 6
Art. 6 din ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformitatii
- Capitolul 2 Organismul naţional de acreditare din România
În România organismul național de acreditare trebuie:
1. să fie o persoană juridică de drept privat, de interes public, având statut juridic de asociație fără scop lucrativ, în baza , al carei scop principal este sa dezvolte acreditarea și certificarea conformitatii și sa confere încredere în competența tehnica, imparțialitatea și integritatea organismelor și laboratoarelor acreditate;
2. să aplice principiile de baza ale acreditării, prevăzute la art. 4;
3. să aibă următoarele atribuții principale:
a) elaborarea și actualizarea regulilor acreditării în funcție de evoluția practicii europene și internaționale în acest domeniu;
b) stabilirea și aplicarea criteriilor de selectare a auditorilor/experților tehnici implicați în procesul de acreditare/supraveghere și a criteriilor de monitorizare a activității acestora;
c) acreditarea organismelor și laboratoarelor menționate la art. 5 alin. (1) și eliberarea certificatului de acreditare;
d) acordarea dreptului de utilizare a marcii naționale de acreditare;
e) reprezentarea României în organizațiile de acreditare europene și internaționale;
f) dezvoltarea parteneriatului internațional în domeniul acreditării, al recunoașterii reciproce a acreditarilor și certificării conformitatii;
g) participarea la elaborarea reglementărilor privind protecția vieții, sănătății și securității persoanelor fizice, precum și a mediului înconjurător și apărarea intereselor consumatorilor;
h) participarea la nivel național, european și internațional în procesul de elaborare a standardelor din domeniul sau de activitate;
i) prestarea de servicii de instruire și transfer de cunoștințe în domeniul acreditării;
j) colectarea, prelucrarea, stocarea și diseminarea de informații privind acreditarea;
k) editarea, publicarea și difuzarea de documente privind acreditarea;
l) elaborarea și publicarea unui raport anual de activitate;
4. sa păstreze înregistrări originale privind:
a) laboratoarele și organismele menționate la art. 5 alin. (1), care solicită acreditarea, precum și laboratoarele și organismele acreditate;
b) membrii organismului național de acreditare;
c) comitetele tehnice de acreditare și membrii acestora;
d) auditorii și experții implicați în acreditare;
5. sa constituie și sa pună la dispoziție publicului o colectie de ghiduri și alte documente naționale și internaționale referitoare la acreditare;
6. să asigure participarea echilibrata în activitatea de acreditare a reprezentanților autorităților interesate, producătorilor, sindicatelor, organizațiilor pentru apărarea intereselor consumatorilor, asociațiilor profesionale, organismelor și laboratoarelor acreditate și altele asemenea;
7. sa stabilească, în conformitate cu standardele naționale de referința:
a) regulile pentru acordarea, menținerea, suspendarea și retragerea certificatului de acreditare a organismelor și laboratoarelor;
b) regulile privind tratarea reclamatiilor și a contestațiilor;
c) condițiile de utilizare a marcii naționale de acreditare;
d) criteriile de selectare a auditorilor/experților implicați în acreditare;
8. sa initieze, sa propună și sa stimuleze organizarea încercărilor comparative interlaboratoare;
9. sa îndeplinească orice alte atribuții prevăzute în alte acte normative, în legătură cu scopul sau principal.