Articolul 2
Art. 2 din ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformitatii
- Capitolul 1 Dispoziţii generale
În sensul prezentei ordonanțe, termenii sunt definiți după cum urmează:
A. Termeni a căror definiție este prevăzută în standardele naționale menționate în anexa la prezenta ordonanță, care face parte integrantă din aceasta:
a) certificare - procedura prin care o terta parte da o asigurare scrisă ca un produs, proces sau serviciu este conform cu condițiile specificate;
b) conformitate - îndeplinirea de către un produs, proces sau serviciu a condițiilor specificate;
c) evaluarea conformitatii - orice activitate al carei obiect este de a determina în mod direct sau indirect faptul ca sunt îndeplinite condițiile specificate;
d) certificarea conformitatii - acțiune a unei terțe părți care dovedește existenta încrederii adecvate ca un produs, proces sau serviciu corespunzător identificat este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;
e) auditul calității - examinare sistematica și independenta în scopul de a determina dacă activitățile referitoare la calitate și rezultatele aferente satisfac dispozițiile prestabilite, precum și dacă aceste dispoziții sunt implementate efectiv și sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor;
f) reglementare - document care conține reguli cu caracter obligatoriu și care este adoptat de către o autoritate;
g) reglementare tehnica - reglementare care prevede condiții tehnice, fie în mod direct, fie prin referire la un standard, la o specificăție tehnica, la un cod de buna practica sau care preia integral conținutul acestora;
h) trasabilitate - capacitatea de regasire a istoricului, a utilizării sau a localizarii unei entități prin identificari înregistrate; atunci când este asociat etalonarii, termenul racordeaza echipamentele de măsurare la etaloanele naționale sau internaționale, la etaloanele primare, la constantele sau proprietățile fizice fundamentale sau la materialele de referința.
B. Alți termeni:
a) acreditare - procedura prin care un organism ce are o anumită autoritate recunoaște oficial faptul ca un organism sau o persoană este competența să efectueze sarcini specifice;
b) autoritate - organul de specialitate al administrației publice centrale și locale sau organismul, respectiv reprezentantul acestuia, abilitat ca, în exercițiul autorității de stat, sa ia măsuri obligatorii și sa adopte reglementări în domeniul sau de competența;
c) domeniu reglementat - domeniul în care punerea în circulație, pe piața, a produselor și serviciilor este reglementată prin legi și alte acte normative;
d) domeniu nereglementat - domeniu în care punerea în circulație, pe piața, a produselor și serviciilor nu este reglementată prin legi și alte acte normative;
e) infrastructura pentru evaluarea conformitatii - ansamblul organismelor care efectuează încercări, etalonari, certificari de produse, de sisteme ale calității, de personal, de sisteme de management al mediului, precum și inspecție;
f) bariera tehnica - bariera în calea comerțului, creata prin modificări ale specificatiilor tehnice naționale referitoare la produse sau prin măsuri cu efect echivalent;
g) organism notificat - laborator de încercări, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspecție desemnat de către o autoritate pentru a efectua evaluarea conformitatii în domeniul reglementat;
h) Acordul european privind evaluarea conformitatii - acord care se încheie între Comunitatea Europeană și fiecare dintre țările asociate și care prevede recunoașterea reciprocă de către acestea a rezultatelor aplicării procedurilor de evaluare a conformitatii.